Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
România se numără printre statele cu cele mai reduse aloc bugetare pentru protecția socială proporțional cu produsul intern brut (PIB) în cadrul Uniunii Europene, potrivit informațiilor preliminare pentru , publicate de Eurostat. Valoarea totală a cheltuielilor românești a atins % din PIB, plasându-ne alături de Ungaria (%) și Malta (%) în partea inferioară a ierarhiei europene, departe de media blocului care a fost de 2025, publicate de Eurostat. Valoarea cheltuielilor românești a atins 17,06% din PIB, plasându-ne alături de Ungaria (16,7%) și Malta (13,8%) în partea inferioară a ierarhiei european, departe de media blocului care a fost de 27,5%. [1][2]
La scară europeană, cheltuielile totale pentru protecția socială s-au majorat anul trecut la miliarde de euro, înregistrând o creștere de % comparativ cu . Această sumă reprezintă % din PIB-ul UE, o creștere de puncte procentuale față de anul anterior. Țările cu cele mai ridicate cheltuieli, ca procent din PIB, au fost Austria (%), Finlanda (%) și Franța 5.183 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 4,9% comparativ cu 2024. Această sumă reprezintă 27,5% din PIB-ul UE, o creștere de 0,2 puncte procentuale față de anul anterior. țările cu cele mai ridicate cheltuieli, ca procent din PIB, au fost Austria (32,4%), Finlanda (32,2%) și Franța (32,1%). [1][2]
Din perspectiva categoriilor de cheltuieli, pensiile de vârstă domină structura cheltuielilor sociale, reprezentând aproape jumătate din totalul acestora la nivelul UE (%, respectiv miliarde de euro). Următoarea categorie importantă este cea dedicată sănătății, care constituie % din total ( miliarde de euro), urmată de cheltuielile pentru familii și copii, pensii de boală sau urmaș, șomaj și alte forme de excluziune socială (41,5%, respectiv 2.152 miliarde de euro). Următoarea categorie importantă este cea dedicată sănătății, care constituie 30% din total (1.556 miliarde de euro), urmată de cheltuielile pentru familii și copii, pensii de boală sau urmaș, șomaj și alte forme de excluziune socială. [1][2]
În analiza evoluției temporale, Eurostat subliniază că în , cheltuielile cu protecția socială, exprimate în euro, au crescut în toate statele membre. Ritmul acestei creșteri a însă variat semnificativ. Cele mai mari avansuri față de au fost consemnate în Croația (%), Bulgaria (%) și Lituania (%). Pe polul opus, creșterile cele mai modeste au înregistrat-o Grecia (%), România (%) și Finlanda (%), România figurând în topul celor mai lente evoluții la acest capitol 2025, cheltuielile cu protecția socială, exprimate în euro, au crescut în toate statele membre. Totuși, ritmul acestei creșteri a variat semnificativ. Cele mai mari creșteri față de au fost înregistrate în Croația (%), Bulgaria (%) și Lituania (%). Pe cealaltă extremă, cele mai modeste creșteri au fost înregistrate în Grecia (%), România (%) și Finlanda (%), România figurând în topul celor mai lente creșteri la acest capitol 2024 au fost înregistrate în Croația (15,4%), Bulgaria (12,1%) și Lituania (11,6%). Pe cealaltă extremă, cele mai modeste creșteri au fost înregistrate în Grecia (0,6%), România (0,7%) și Finlanda (1,3%), România figurând în topul celor mai lente creșteri la acest capitol. [1][2]
În , România a înregistrat cheltuieli totale pentru protecție socială echivalente cu % din produsul intern brut (PIB), o valoare situată semnificativ sub media Uniunii Europene de % . Aceste cifre preliminare, raportate de Eurostat pe noiembrie , reflectă volumul total al cheltuielilor publice și nu nivelurile individuale de pensii sau ajutoare sociale 2025 cheltuieli totale pentru protecție socială echivalente cu 17,06% din produsul intern brut (PIB), o valoare situată semnificativ sub media Uniunii Europene de 27,5% Financiarul.ro. Aceste cifre preliminare, raportate de Eurostat pe 6 noiembrie 2026, reflectă volumul total al cheltuielilor publice și nu nivelurile individuale de pensii sau ajutoare sociale Financiarul.ro. [3]
Ungaria a înregistrat o pondere similară, de % din PIB, în timp ce statele cu cele mai ridicate cheltuieli includ Austria (%), Finlanda (%) și Franța (%) . Comparația vizează același indicator macroeconomic (ponderea în economia națională), nu sume absolute convertibile între țări 16,7% din PIB, în timp ce statele cu cele mai ridicate cheltuieli includ Austria (32,4%), Finlanda (32,2%) și Franța (32,1%) Financiarul.ro. Comparația vizează aceiași indicator macroeconomic (ponderea în economia națională), nu sume absolute convertibile între țări Financiarul.ro. [3]
În România, cheltuielile cu protecția socială exprimate în euro au crescut modest cu % față de , poziționându-se printre cele mai lente creșteri din UE . La nivel european, totalul cheltuielilor a crescut cu % până la miliarde euro, iar Croația (%), Bulgaria (%) și Lituania (%) au marcat cele mai puternice evoluții pozitive 0,7% față de 2024, poziționându-se printre cele mai lente creșteri din UE . La nivel european, totalul cheltuielilor a crescut cu Financiarul.ro. până la 4,9% miliarde euro, iar Croația 5.183 Bulgaria (15,4%), și Lituania (12,1%) au marcat cele mai puternice evoluții pozitive (11,6%) Financiarul.ro. [3]
Structura cheltuielilor de protecție socială la nivelul UE include: sănătate (%, miliarde euro), vârstă înaintată/pensii (%, miliarde euro), families and children, pensii de boală sau urmași, șomaj și alte forme de excluziune socială (30%, 1.556 miliarde euro), vârstă înaintată/pensii (41,5%, 2.152 miliarde euro), families and children, pensii de boală sau urmași, șomaj și alte forme de excluziune socială Financiarul.ro. [3]
Irlanda se situează pe primul loc al clasamentului UE pentru cele mai scăzute cheltuieli cu protecția socială, cu % din PIB, urmată de Malta (%), Ungaria (%) și România (%) . Această ierarhie plasează România printre țările cu cele mai mici investiții în protecție socială raportate la dimensiunea economiei 11,7% din PIB, urmată de Malta (13,8%), Ungaria (16,7%) și România (17,1%) Cotidianul.ro. Această ierarhie plasează România printre țările cu cele mai mici investiții în protecție socială raportate la dimensiunea economiei. [4]
Cheltuielile totale au înregistrat o evoluție ascendentă pe plan anual, însă cota parta din PIB-ul Uniunii Europene a scăzut, înregistrând o reducere de puncte procentuale și anulant astfel trendul precedent de majorare a acestei proporții 0,2 Această scădere indică o inversare a tendinței anterioare, caracterizată prin creșterea ponderii cheltuielilor totale în PIB. [4]
Anul a marcat prezența unor evoluții pozitive pentru toate entitățile implicate, fiecare dintre cele state membre ale UE manifestând o creștere a cheltuielilor nominale, cu variații semnificative în ceea ce privește intensitatea acestora de la o țară la alta 2025, Variabilitatea intensității creșterilor a fost remarcabilă între diferitele economii naționale 27 Toate cele state membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri ale cheltuielilor nominale, totuși intensitatea acestor modificări a fost foarte diferită de la o țară la alta. [4]
Austria ocupă prima poziție în topul european al cheltuielilor sociale, cu un raport de % din PIB 32,4% Finlanda se situează imediat după Austria, cu o cotă de (32,2%) Franța completează trio-ul fruntaș, cu (32,1%). [4]
Locurile de jos ale ierarhiei sunt ocupate de țările care alocă cele mai modeste resurse pentru protecția socială publică, incluzând Irlanda cu %, Malta cu %, Ungaria cu (11,7%), Malta prezintă o pondere de (13,8%), Ungaria înregistrează o valoare de (16,7%) România se află în această categorie, cu (17,1%). [4]
România se clasează pe locul al doilea în ierarhia europeană privind cel mai scăzut grad de creștere a cheltuielilor sociale, înregistrând o majorare de %, depășită doar de Grecia 0,7% Grecia prezintă cea mai mică creștere din UE, de (0,6%). [4]
Croația demonstrează cea mai rapidă expansiune, cu o avansare de % față de nivelul din 15,4% Croația înregistrează cele mai dinamice creșteri, cu un avans de % față de 2024, Bulgaria se plasează pe a doua poziție, cu o creștere de (12,1%) Lituania închide topul primelor trei, cu (11,6%). [4]
Grecia și România înregistrează cele mai modeste creșteri, respectiv % și (0,6%) Grecia se situează la capătul inferior al ierarhiei creșterilor, cu (0,7%), România are o creștere de %, aflându-se astfel aproape de finalul clasamentului la capitolul ritm de creștere, în timp ce Finlanda marchează doar o mică evoluție de 1,3%. Finlandă înregistrează o creștere modestă de. [4]
Sistemele de sănătate și prestațiile pentru vârsta de pensionare concentrează împreună peste % din alocările sociale ale UE 70% Prestasiile pentru limită de vârstă și sistemele de sănătate concentrează peste % din resursele sociale ale UE. [4]
Pensiile de limită de vârstă reprezintă coloana vertebrală a cheltuielilor sociale europene, totalizând miliarde euro și constituind % din suma globală 2.152 Cheltuielile pentru pensii de vârstă (limită de vârstă) domină structura socială europeană, ajungând la miliarde euro 41,5% Reprezentând % din total. [4]
Asistența medicală și boala ocupă al doilea loc în hierarhia cheltuielilor, cu o valoare de miliarde euro 1.556 Boala și asistența medicală ocupă al doilea loc ca importanță, cu miliarde euro 30% Adică % din bugetul total de protecție socială. [4]
Distribuția fondurilor rămase este destinată altor categorii precum pensia de invaliditate, asigurarea pentru cazuri de deces, sprijinul familial și pentru copii, alocațiile de șomaj, soluționarea problemelor de locuințe, precum și programele destinate combaterii excluziunii sociale și a sărăciei. [4]
Surse
- AGERPRES Eurostat: România, printre țările UE cele mai scăzute cheltuieli cu protecția socială ca procent din PIB, în 2025
- G4Media România, printre ţările UE cele mai scăzute cheltuieli cu protecţia socială ca procent din PIB, în 2025, arată datele Eurostat
- Financiarul România a cheltuit pentru protecție socială 17,06% din economie în 2025, față de 27,5% în UE
- Cotidianul România, la coada UE la cheltuielile pentru protecție socială. Cât a alocat statul pentru pensii și alte ajutoare în 2025
- România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile cu protecția socială ca procent din PIB în 2025