Economic7 noiembrie 2026

În România, ministrul Energiei, Radu Chisăliță, a solicitat crearea unui registru al consumatorilor vulnerabili pentru a direcționa corect ajutoarele energetice

În contextul reformelor asumate de guvern pentru sezonul rece, ministrul Energiei a argumentat că fondurile sociale trebuie distribuite pe baza unui registru verificat.

Actualizat pe 7 noiembrie 2026

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, consideră că ajutoarele pentru energie nu au ajuns întotdeauna la persoanele cu adevărat vulnerabile, relevând la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă necesitatea unui registru al consumatorilor vulnerabili bazat pe o evaluare corectă. Acest registru este definit de Chisăliță ca fiind „preocuparea noastră principală pe această zonă”. În cadrul discuțiilor privind ajutorul de 50 de lei, premierul Luca Niculescu a confirmat că ministerele implicate – Energiei, Finanțelor și Investițiilor și Proiectelor Europene – discută modalități de a ținti mai bine această măsură, alături de alte măsuri deja luate precum reglementarea tarifară la gaze (până la 31 martie), acciza la motorină și voucherele pentru electricitate. Dumitru Chisăliță a explicat că ministerul său a prezentat deja propuneri privind nivelul ajutorului și lista beneficiarilor, având în vedere prețurile și veniturile, menționând că ajutorul de 50 de lei vizase inițial consumatorii cu venituri sub 3.500 de lei. ^[1]

Referitor la liberalizarea gazelor naturale, ministrul Chisăliță a reiteratez că trecerea la piața liberă nu poate fi realizată într-un termen scurt și a garantat că nu se va reveni la un regim strict reglementat, ci se urmărește o tranziție pragmatică. El a subliniat importanța modului de implementare, afirmând: „Foarte important nu este liberalizarea, ci cum faci liberalizarea”, amintind că anterior anunțurile privind libera piață nu s-au concretizat din cauza lipsei de pregătire. ^[1]

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că Guvernul își propune crearea unui registru strict al consumatorilor vulnerabili, bazat pe o evaluare corectă a necesității, ca prioritate a reformei ajutoarelor pentru energie. În acest context, actualul sprijin de 50 de lei ar putea fi recalculat. Conform Chisăliță, ajutoarele pentru energie nu au ajuns întotdeauna la persoanele cu adevărat vulnerabile, motiv pentru care se insistă pe un registru care să reflecte realitatea economică a beneficiarilor. „Este foarte important să ajungem la un registru al consumatorilor vulnerabili, iar acest registru să se bazeze pe o evaluare corectă”, a declarat ministrul, definind crearea acestui instrument drept „preocuparea noastră principală pe această zonă”. Autoritățile mențin termenele obligatorii pentru acordarea ajutorului de încălzire și a suplimentului de energie. ^[2]

Premierul Luca Niculescu a confirmat că minișterele implicate discută modalități de a ținti mai bine măsurile de sprijin, incluzând reevaluarea sprijinului actual de 50 de lei către cei care au cu adevărat nevoie. Discuțiile privind țintirea corectă a ajutoarelor includ Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pe lângă reevaluarea ajutoarelor directelor, Guvernul remarcă măsurile deja luate: reglementarea tarifelor la gaze (valabilă până la sfârșitul lui martie 2027), intervenția asupra accizei la motorină și voucherele pentru electricitate. Ministerul Energiei a prezentat propuneri care iau în calcul evoluția prețurilor și nivelul veniturilor pentru a stabili ce grup de consumatori primește ajutor și în ce cuantum. Sprijinul inițial de 50 de lei la factură, anunțat anterior de Chisăliță în Parlament, era destinat consumatorilor cu venituri de sub 3.500 de lei. ^[2]

Dumitru Chisăliță a avertizat că democratizarea pieței gazelor nu reprezintă un obiectiv care să poată fi atins imediat. Ministrul a excluș posibilitatea revizuirii la un model de piață controlat, descriind abordarea guvernamentală ca fiind una pragmatică, ce prevede perioade de adaptare, soluții tranzitorii și măsuri menite a preveni fluctuațiile bruște. Conform afirmațiilor sale, esențial nu este doar pasul către liberalizare, ci metodologia prin care aceasta este realizată, subliniind că inițiativele anterioare din acest domeniu au rămas doar la nivel declarativ datorită insuficienței pregătirii anterioare. ^[2]

În timpul unei vizite la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că autoritățile doresc să instituie un registru riguros al celor vulnerabili, fundamentat pe o apreciere echitabilă a capacității lor financiare, obiectiv considerat central în reforma sistemului de suport energetic. Prezentând activitatea prim-ministrului Luca Niculescu în această locație, Chisăliță a susținut că ajutorarea socială trebuie structurată pe baza unor date verificate, în contexte de schimbări legislative anticipate pentru iarnă. El a reamintit importanța identificării exacte a cetățenilor defavorizați, notând că eșecul trecutului de a direcționa corect resursele către persoanele necesare justifică necesitatea unui mecanism precis de selecție. ^[3]

Autoritățile analizează evoluția prețurilor și a veniturilor populației pentru a stabili noile criterii de eligibilitate și cuantumul sprijinului. Ministerul Energiei a prezentat deja propuneri către Ministerul Finanțelor și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene, care discută modalități de a ținti mai bine măsurile de sprijin, incluzând reevaluarea sprijinului actual de 50 de lei. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a precizat că sunt analizate mai multe scenarii, inclusiv prelungirea Ordonanței de urgență nr. 35/2025 (termen de expirare 31 decembrie 2026), regândită pentru a include atât consumatorii casnici, cât și pe cei non-casnici. Sprijinul inițial de 50 de lei la factură era destinat inițial consumatorilor cu venituri de sub 3.500 de lei, însă noile calcule vor ține cont de inflație și realitățile economice actuale. ^[3]

Referitor la deschiderea sectorului gazelor naturale, Dumitru Chisăliță a confirmat că tranziția spre o piață liberă necesită un interval de timp adecvat și a asigurat că nu va exista un regreseu la modelele stricte de control guvernamental. El a insistat asupra procesului de implementare, subliniind că «cineva trebuie să construiască» liberalizarea, și nu doar să o proclame, remarcând că tentativele anterioare eșuaseră din cauza nepregătirii instituționale. Planul actual presupune un parcurs pragmatic, caracterizat prin timp de ajustare, mecanisme de tranziție și măsuri de protecție împotriva șocurilor, într-un context european și global caracterizat prin volatilitatea prețurilor energiei. ^[3]

Autoritatea energetică, condusă de ministerul lui Dumitru Chisăliță, susține că alocațiile sociale în domeniul energiei trebuie să respecte un registru al consumatorilor defavorizați, validat printr-o analiză corectă a contextului socioeconomic al destinatarilor. Întregul demers constituie o prioritate pentru executivul de la București, prezența premierului Luca Niculescu la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă servind drept catalizator pentru vizibilitatea reformelor în materie de ajutoare energetice. ^[4]

Chisăliță a explicat că „preocuparea noastră principală” este asigurarea faptului că banii necesari ajung la persoanele într-adevăr vulnerabile, istoria anilor precedenți arătând că acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna. Registrul va permite o identificare precisă a celor aflați în situații economice dificile. Autoritățile analizează evoluția prețurilor și a veniturilor populației pentru a stabili noi criterii de eligibilitate și cuantumul sprijinului. Se discută între ministerele implicate – Energiei, Finanțelor și Investițiilor și Proiectelor Europene – modul în care se poate ținti mai bine ajutorul actual de 50 de lei, care inițial era destinat celor cu venituri sub 3.500 de lei. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a precizat că sunt analizate mai multe scenarii de sprijin, inclusiv posibilitatea prelungirii Ordonanței de urgență nr. 35/2025, care are termen de finalitate la 31 decembrie 2026. Aceasta va fi regândită pentru a acoperi nu doar consumatorii vulnerabili, ci toți consumatorii casnici și chiar cei non-casnici. ^[4]

Liberalizarea pieței de gaze este o direcție urmărită, dar ministul a subliniat că trecerea către o piață liberalizată nu se poate realiza în câteva luni. Este necesară o pregătire atentă, timp și mecanisme intermediare pentru a evita schimbările bruște și prejudiciile. „Foarte important nu este liberalizarea, ci cum faci liberalizarea”, a declarat Chisăliță, amintind că în anii trecuți anunțurile privind libera piață nu s-au concretizat din cauza lipsei de pregătire. Guvernul își propune o tranziție pragmatică, care să aducă câștiguri pentru toate părțile implicate. Contextul actual al piețelor energetice internaționale și europene impune o abordare prudentă. Chisăliță a menționat că este departe de idea că liberalizarea ar fi un element negativ, insistând asupra modului de pregătire a momentul post-acțiune pentru a proteja consumatorii. Vizita premierului Luca Niculescu la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a avut loc în contextul resincronizării Unității 1 a acestei centrale la Sistemul Energetic Național. Procedurile de pornire a reactorului au fost demerate miercuri, după ce au fost îndeplinite condițiile minime necesare, potrivit SN Nuclearelectrica. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită și deconectată de la SEN pe 28 iulie din cauza debitului scăzut al Dunării, iar Unitatea 2 a fost deconectată ulterior, la jumătatea lunii august. Nițulescu a clarificat că se caută modalități de a remunera și subvenționa corect acei consumatori, analizându-se exact care sunt nevoile și posibilitățile de suport. Scenariile de sprijin vor fi analizate și discutate pe larg, urmând a fi făcute publice în cea mai scurtă vreme posibilă. ^[4]

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a informat că discutiile cu institutiile competente vizeaza modificarea mecanismului de sustinere a celor vulnerabili, inclusiv stabilirea criteriilor de venit si a cuantumului ajustat al ajutorului. ^[5]

Dumitru Chisăliță, Ministrul Energiei, a precizat ca guvernul elaboreaza un registru riguros al consumatorilor vulnerabili, o masura descrisa drept prioritatea noastra pentru directionarea corecta a suplimentelor energetice. ^[6]

Autoritățile analizează evoluția prețurilor și a veniturilor populației pentru a stabili noi criterii de eligibilitate și cuantumul sprijinului. Se discută între ministerele implicate – Energiei, Finanțelor și Investițiilor și Proiectelor Europene – modul în care se poate ținti mai bine ajutorul actual de 50 de lei, care inițial era destinat celor cu venituri sub 3.500 de lei. ^[6]

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a precizat că sunt analizate mai multe scenarii, inclusiv prelungirea Ordonanței de urgență nr. 35/2025 (termen de expirare 31 decembrie 2026). Aceasta va fi regândită pentru a include nu doar consumatorii casnici vulnerabili, ci și pe cei non-casnici. ^[6]

Ministrul Chisăliță a subliniat că tranziția către o piață liberalizată de gaze naturale nu poate fi realizată rapid, asigurând totodată că nu se va reveni la un sistem strict reglementat. El a pus accent pe modul de implementare, precizând că prioritatea nu este liberalizarea în sine, ci felul în care aceasta se realizează, având în vedere că inițiativele anterioare pentru o piață liberă nu s-au concretizat din motive legate de lipsa de pregătire. ^[6]

Executivul își propune o abordare pragmatică a tranziției, care include perioade ample de pregătire, mecanisme intermediare și programe menite să previna schimbările bruște. Această strategie este crucială într-o perioadă marcată de fluctuații critice ale prețurilor energiei la scară europeană și internațională. ^[6]

Declarațiile au fost făcute sâmbătă, în timpul vizitei premierului Luca Niculescu și a ministrului Energiei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Vizita a avut loc după ce Unitatea 1 a centralei a fost reconectată la Sistemul Energetic Național, vineri, în urma unei opriri cauzate de debitul scăzut al Dunării. ^[6]

Conform lui Chisăliță, focusul principal al autorităților este direcționarea fondurilor către persoanele cu adevărat vulnerabile. Implementarea registrului va facilita o identificare exactă a persoanelor care se află în situații economice dificile. ^[6]

„Dumitru Chisăliță a explicat necesitatea de a identifica corect grupul țintă al măsurilor, determinând nivelul de venit corespunzător categoriei de consumatori vizate și, nu în ultimul rând, pentru a calcula cuantumul exact al ajutorului ce urmează a fi distribuit. ^[6]

În prezent, nici sumele care vor fi acordate sub formă de ajutor, nici pragul maxim de venit pe care trebuie să îl dețină beneficiarii, nu sunt stabilite. Aceste criterii fac obiectul unor discuții întreministerele participante. ^[6]

O altă variantă luată în calcul de Guvern este prelungirea Ordonanței de urgență nr. 35/2025, care prevede un mecanism de sprijin pentru gospodăriile aflate în sărăcie energetică. ^[6]

Actualul program are termen de aplicare până la 31 decembrie 2026. Autoritățile analizează posibilitatea continuării acestuia, însă cu reguli noi, astfel încât ajutorul să ajungă la persoanele care au cea mai mare nevoie de el. ^[6]

„Am identificat posibilităţile să prelungim această Ordonanţă 35/2025, care are termen de finalitate 31 decembrie 2026. Bineînţeles, regândită, corect, analizând exact care sunt acei consumatori vulnerabili”, a explicat oficialul. ^[6]

Ca urmare a acestor necunoscute, beneficiații actuali nu pot conta încă pe o garanție că vor primi sprijin în aceleași condiții și după încheierea programului curent. Rezultatul final va fi conditonat de standardele pe care Guvernul le va adopta în viitorul apropiat. ^[6]

O altă modificare planificată de instituțiile statului vizează sectorul gazelor naturale. Ministerul Energiei intenționează adoptarea unui model liberalizat, unde costurile sunt determinate de mecanismele pieței, dar insistă pe faptul că această trecere necesită o pregătire minuțioasă. ^[6]

Această reformă are relevanță directă pentru publicul larg, deoarece poate determina variații ale prețurilor plătite pentru gazele naturale. În acest context, ministrul Energiei avertizează împotriva unei liberalizări pripite, recomandând introducerea unor măsuri de tranziție pentru a neutraliza posibile impacte adverse asupra consumatorilor. ^[6]

„Dumitru Chisăliță a reiterat că trecerea spre o piață liberă nu este un proces care poate fi finalizat în câteva luni, afirmând că etapa de pregătire constituie aspectul cel mai important din perspectiva ministerului său. ^[6]

Potrivit ministrului, ideea de a reveni la o piață strict reglementată nu este acceptată; prioritatea este o tranziție graduală spre liberalizare, menitată să evite apariția dezechilibrelor și a pierderilor financiare atât pentru populație, cât și pentru operatorii economici din sector. ^[6]

Supravegherea include și analiza dinamicii de pe piețele de energie la nivel european și internațional, având în vedere impactul direct al fluctuațiilor prețurilor asupra costurilor finale pentru consumatorii din România. ^[6]

În acest moment, executivul nu a comunicat calendarul prezentării noului cadru normativ, nici cifra totală a alocațiilor bugetare pentru ajutor. Instituțiile ministeriale competente examinează diverse opțiuni, urmând ca decizia finală să definească criteriile de eligibilitate și mecanismul de disribuire a fondurilor. ^[6]

Pentru persoanele cu venituri reduse, aspectele critice de care trebuie ținut cont includ valoarea pragului de venit ce declanșează dreptul la sprijin, suma care va fi acoperită și durata de valabilitate a măsurii. ^[6]

Înainte de adoptarea unei decizii definitive, programul actual continuă să fie guvernat de legislația existentă, iar eventualele schimbări discutate nu trebuie tratate ca fiind deja în vigoare. ^[6]

Vizita premierului Luca Niculescu la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a avut loc în contextul resincronizării Unității 1 a acestei centrale la Sistemul Energetic Național. Procedurile de pornire a reactorului au fost demerate miercuri, după ce au fost îndeplinite condițiile minime necesare, potrivit SN Nuclearelectrica. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită și deconectată de la SEN pe 28 iulie din cauza debitului scăzut al Dunării, iar Unitatea 2 a fost deconectată ulterior, la jumătatea lunii august. ^[6]

Dumitru Chisăliță, titularul portofoliului Energiei, a declarat că se efectuează cercetări privind reformarea sistemului de protecție pentru clienții vulnerabili, incluzând definirea standardelor de venit și suma ajutorului. În cadrul vizitei la Centrala Nucleară de la Cernavodă, ministerul a insistat pe importanța unui registru precis, fundamentat pe o evaluare corectă a stabilității economice, precizând că scopul primar este dirijarea resurselor către cei care se află într-o situație de dificultate reală. Chisăliță a menționat că trendurile prețurilor și ale salariilor sunt luate în considerare pentru a identifica exact destinatarul măsurii și pentru a stabili un cuantum adecvat al sprijinului. ^[7]

Privind liberalizarea gazelor naturale, ministrul a reiterat că trecerea la o piață liberă nu se poate realiza în câteva luni, fiind necesară o pregătire atentă, mecanisme intermediare și programe care să evite schimbările bruște. Chisăliță a promis că nu se va reveni la un regim strict reglementat, ci se va merge „foarte pragmatic” către o piață liberalizată, care să aducă câștiguri tuturor părților implicate. Secretarul de stat Casian Nițulescu a adăugat că se analizează prelungirea și regândirea Ordonanței de urgență nr. 35/2025, cu termen de expirare la 31 decembrie 2026, pentru a include atât consumatorii casnici, cât și pe cei non-casnici. ^[7]

Surse

Taguri

Entități

Regiuni

Romania

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție