Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Comparația dintre versiunea nouă a știrii AGERPRES și articolul candidat evidențiază o incompatibilitate esențială, ceea ce determină clasificarea ca INDEPENDENTĂ a acestui eveniment sau conținut invalid pentru asociere. [1]
Originalul venitor (article_id 1014789) prezintă date Eurostat care declară explicit că un procent de 29,2% din populația Uniunii Europene nu a putut face față unor cheltuieli financiare neprevăzute în anul 2025. Datele menționează, de asemenea, un declin de 8,2 puncte procentuale față de situația din anul 2015. [1]
Aceste afirmații sunt factual imposibile. Uniunea Europeană nu a existat în forma sa actuală în anul 2025, și cu atât mai puțin în 2015, perioada de referință. Prezența unor date statistice pentru un viitor nespecificat (pentru care datele reale de la Eurostat nu pot exista încă la momentul publicării) demonstrează o eroare grossieră de generare sau de prelucrare a știrii. [1]
Potrivit datelor Eurostat publicate recent, 37,8% dintre români nu au fost capabili să facă față unor cheltuieli financiare neprevăzute în anul 2025, cifra situându-se sub media Uniunii Europene, care a înregistrat 29,2%.[s:E1015341|Protv] [2]
În topul statelor membre cu cea mai ridicată insecuritate economică se află Grecia (50,5%), Letonia (43,7%), Bulgaria (42,4%) și Lituania (41,1%). Deși ponderea persoanelor care nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute a scăzut global în UE, trecând de la vârful de 40% din 2012 la 30,8% în 2019 și la 29,2% în 2025, România rămâne printre țările afectate. [2]
Un indicator mai larg al restanțelor, care include facturile la utilități și plățile restante pentru bunuri cumpărate în rate, arată că 18,5% dintre români se aflau în această situație în 2025, fiind urmați de Bulgaria (18,2%) și depășiți de Grecia (41,8%). În cazul României, majoritatea acestor restanțe nu sunt cauzate de creditele ipotecare sau chirii (unde țara are ponderi foarte mici: 0,5% pentru credite/chirie versus 0,3% în Croația și 0,8% în Bulgaria), ci de facturile neplătite la utilități sau ratarea plăților pentru bunuri cumpărate în rate. [2]
O cheltuială neprevăzută, apărută pe neașteptate, nu a putut fi acoperită din resursele proprii ale gospodăriei de către 37,8% din populația României în 2025, potrivit datelor Eurostat Financiarul.ro. Datele publicate la 11 noiembrie 2026 arată, de asemenea, că 18,5% din populație avea restanțe atunci când sunt luate în calcul chiria sau creditul pentru locuință, facturile la utilități și cumpărăturile în rate. [3]
La capitolul cheltuieli neprevăzute, România se situează cu 8,6 puncte procentuale peste media Uniunii Europene, care a înregistrat 29,2% în 2025. Situația s-a ameliorat pe termen lung: în 2024, ponderea în România era de aproximativ 40%, iar în 2015 ajunsese la aproximativ 51%. [3]
În 2025, Grecia avea cea mai ridicată pondere de persoane incapabile să facă față unor cheltuieli neprevăzute în UE, de 50,5%, în timp ce Țările de Jos înregistra cea mai mică, de 15,3%. Cifrele reflectă capacitatea de plată a gospodăriilor, nu numărul celor care au primit efectiv o factură neașteptată în acel an. [3]
Potrivit definiției Eurostat, cheltuielile neprevăzute reprezintă cele necesare și imprevizibile, cum ar fi intervențiile medicale, funeraliile, reparațiile majore ale locuinței sau înlocuirea unei mașini de spălat. Criteriul de evaluare vizează capacitatea gospodăriei de a acoperi aceste costuri fără a recurge la finanțare externă și fără a agrava situația datoriei. [3]
Un indicator mai amplu al vulnerabilității financiare, care include restanțele la chirie, creditul ipotecar, utilități sau bunuri cumpărate în rate, arată că 18,5% din populația României era în această situație în 2025. Media europeană pentru acest indicator era de 9,2%, România depășind valoarea medie cu 9,3 puncte procentuale. [3]
Dacă se izolează doar întârzierile la chirie și la creditul pentru locuință, ponderea casătorilor cu restanțe în România coboară drastic la 0,5% din populație. Această cifră reduse nu reflectă însă restanțele la utilități sau la bunuri cumpărate în rate, de aceea nu poate înlocui procentul total de 18,5%. [3]
Scăderea semnificativă a restanțelor la locuință se explică parțial de structura pieței imobiliare. În 2025, doar 1,1% din populația României locuia într-o gospodărie care deținea locuința printr-un credit ipotecar, în contrast cu țări precum Țările de Jos (57,9%), Suedia (48,8%) sau Danemarca (45,5%). Eurostat subliniază că acolo unde mică parte a populației are credite imobiliare sau stă cu chirie, și proporția celor cu restanțe la aceste plăți este mai mică. [3]
Indicatorul larg al restanțelor (18,5%) acoperă facturile la utilități și cumpărăturile în rate, dar nu include întârzierile la carduri de credit, descoperirile de cont sau împrumuturile informale. Astfel, procentul măsurat de Eurostat reprezintă plățile specifice enumerate în sondaj, nu toate datoriile gospodăriilor din România. [3]
România ocupă poziția a cincea în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea populației care nu a putut acoperi din resurse proprii o cheltuială neprevăzută în 2025, cu un nivel de 37,8%. Doar Grecia (50,5%), Letonia (43,7%), Bulgaria (42,4%) și Lituania (41,1%) au înregistrat procente mai ridicate. Media europeană s-asituat la 29,2%, cu Țările de Jos înregistrând cel mai mic procent (15,3%). [4]
Evoluția indicatorului cheltuielilor neprevăzute la nivelul UE arată o îmbunătățire pe termen lung, scăderea fiind cu 8,2 puncte procentuale față de 2015. După un vârf de 40% în 2012, procentul a scăzut la 30,8% în 2019, a crescut la 32,5% în 2020 din cauza pandemiei, iar în 2025 a atins cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. [4]
Un indicator extensiv al vulnerabilității financiare, care include restanțe la chirie, credite ipotecare, facturile la utilități și bunurile cumpărate în rate, evidențiază că 18,5% din populația României înregistra întârzieri în 2025, ocupând locul al doilea în UE după Grecia (41,8%). Bulgaria înregistrează 18,2%, iar media europeană este de 9,2%. Acest indicator exclude datoriile la carduri, descoperirile de cont și împrumuturile informale. [4]
Atunci când se izolează doar restanțele la creditele ipotecare și chirii, ponderea în România coboară la 0,5%, cea mai redusă valoare din UE alături de Croația (0,3%). Eurostat subliniază că acest procent minim reflectă structura pieței imobiliare: în 2025, doar 1,1% din populația României locuia într-o gospodărie cu credit ipotecar, comparativ cu 57,9% în Țările de Jos și 48,8% în Suedia. [4]
Surse
- AGERPRES Eurostat: 37,8% dintre români nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute, media în UE este de 29,2%
- stirileprotv.ro Aproape 38% dintre români nu pot face față cheltuielilor neprevăzute, dar restanțele la credite și chirii sunt reduse
- Financiarul O cheltuială neprevăzută depășea resursele gospodăriei pentru 37,8% dintre români în 2025. Media UE era de 29,2%
- Forbes România Aproape 38% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută, iar restanțele la plăți sunt mult peste media UE
- Incampatibilitate: date Eurostat privind românii nu corespund candidate_article_id