Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Recent, Mihai Lazăr, Head of Investments la ING Bank România, a detaliat, într-un interviu pentru Economedia, mecanismele noilor conturi de economii și investiții (CEI-D și CEI-S), promovate prin legea privind economisirea și investițiile pe termen lung. Discuția a evidențiat provocările cu care se confruntă românii în gestionarea banilor, subliniind că, în ciuda unei creșteri a puterii de cumpărare de peste 130% în ultimii 20 de ani (cea mai mare din UE), aproape jumătate dintre cetățeni nu reușesc să pună deoparte niciun leu și sunt îngrijorați de pensii. Conturile CEI, care permit retragerea fondurilor doar la vârsta pensionării, sunt prezentate ca instrumente pentru a proteja și crește averea pe termen lung. [1]
Punctul central al explicatiei lui Mihai Lazăr vizează diferențele fiscale și mecanismele celor două tipuri de conturi. CEI-S (Scutibil) permite investiția din venituri deja impozitate, cu posibilitatea de a reinvesti profiturile fără impozitare. CEI-D (Deductibil) oferă deduceri fiscale, permițând angajatorului să investească din venituri brute, cu plata impozitului de 10% amânată până la retragerea banilor la pensionare. Investitorul subliniază că „cel mai mare avantaj” al ambelor conturi este faptul că randamentele generate pot fi reinvestite neimpozabil, facilitând efectul dobânzii compuse. [1]
Potrivit conducerii segmentului de investiții, consolidarea credibilității acestor produse financiare emergente se bazează pe trei fundamentale: transparența garantată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), familiarizarea clienților cu astfel de instrumente și monitorizarea curentă a performanței. Totodată, se face o distincție clară între capacitatea materială de a aloca capital și predispoziția psihologică de a gestiona incertitudinea. „Este esențial să nu asumi un grad de risc depășit de rezistența ta personală”, a subliniat Lazăr, accentuând necesitatea ajustării strategiei la nivelul individual de toleranță la fluctuații. [1]
Pentru începători, strategia recomandată este investiția recurentă și automatizată, chiar și cu sume mici, precum 200 sau 300 de lei pe lună. Prin subscrierea lunară într-un fond mutual adecvat profilului de risc, investitorul elimină presiunea deciziei de moment și disconfortul cauzat de emoții precum frica. Prima tranzacție este văzută ca un exercițiu de maturizare financiară: observarea reacției la fluctuațiile pieții (volatilitatea negativă) ajută la stabilirea unui profil de investitor realist. [1]
Pe orizont lung, participanții la piață sunt sfătuiți să treacă cu vederea fluctuațiile de zi cu zi ale burselor. Cu cât durata investiției este mai mare, cu atât impactul volatilității devine nesemnificativ, lăsând loc evoluțiilor economice și industriale structurale. Istoricul piețelor demonstrează că, la nivel global, activitatea economică și profitabilitatea corporatistă au crescut constant de-a lungul secolelor, determinând randamente pozitive pe termen lung. În schimb, investițiile pe termen scurt, precum acumulare pentru o vacanță iminentă, pot fi periculoase dacă apar perioade negative de pe piață chiar atunci când fondurile sunt necesare. Pentru portofolii de valoare mai mare și nevoi complexe, Lazăr sugerează servicii dedicate de wealth management, care integrează gestionarea activelor, planificarea fiscală și asistența pentru transferul patrimoniului între generații. [1]