Nazare: România merge pe sârmă la rating, dar nu va apela la FMI; examene critice în 2027

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat joi, 12 noiembrie 2026, la Antena 3 CNN, că România „merge în continuare pe sârmă” și se află la un pas de categoria de investiții speculative (junk). El a validat avertismentele lansate de președintele Nicușor Dan privind riscul de retrogradare al ratingului suveran, explicând că țara se află deja pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, cu o perspectivă negativă, de la stabilă, trecută la sfârșitul anului 2024. ^[1][2]

Nașterea unui posibil scenariu al revenirii la un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) a fost respinsă de Nazare, care a exclus ca România să fie nevoită din nou să accepte o monitorizare internațională în acest stadiu. Ministrul a subliniat că existența unor opțiuni alternative permite evitarea acestei posibilități, în funcție de măsurile adoptate de autorități. ^[1][2]

Primul test crucial pentru ratingul României va veni la începutul anului viitor, când cele trei mari agenții internaționale de rating vor reevalua situația financiară a țării. Conform calendarului menționat de Nazare, Fitch își va face analiza în ianuarie 2027, Moody's în februarie, iar Standard & Poor's în martie. Ministrul a subliniat importanța construirii unui buget realist și echilibrat pentru 2027, care să demonstreze capacitatea statului de a controla cheltuielile. ^[1][2]

Pentru guvernare, prioritatea constă în transformarea perspectivei ratingului din negativă într-una stabilă și, ulterior, în promovarea clasei de investiții, departe de zona speculativă. Nazare a argumentat că o execuție bugetară riguroasă și constructia unui cadru fiscal solid ar contribui la reducerea costurilor cu dobânzile pentru datoria de stat și la canalizarea fondurilor către sectorul privat pentru stimularea activității economice. ^[1][2]

Tocmai gravitatea impactului asupra vieții cotidiene a cetățenilor motivază avertismentele privind calificativul „junk”. Alexandru Nazare a caracterizat pierderea statutului de investiție drept un abis capabil să afecteze sever macroeconomia, generând creșteri ale costului creditării, bariere pentru investitori, presiuni inflaționiste, volatilitate a monedei naționale și șomaj. Conform oficialului, sustenabilitatea redresării economice este condiționată de păstrarea ratingului actual”. ^[1][2]

Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, a alertat asupra situației fragile în care se află România, situată la un pas de retragerea calificativului suveran din zona de investiții și trecerea în cea a datoriilor speculative. În același timp, el a negat orice intenție sau necesitate de a recurge la un program cu FMI, considerând că țara nu se află în situația care să requiră astfel de măsuri de supraveghere externă. ^[3]

Un buget serios, construit și executat responsabil, este viewerea care ar putea duce la scăderea dobânzilor la împrumuturile de stat și la relansarea economiei. Nazare a declarat pentru Antena 3 CNN că „nu există relansare fără menținerea ratingului”, aceasta fiind condiția esențială pentru reducerea costurilor de finanțare. ^[3]

„Calificativul de junk reprezintă o prăpastie care ar loviti foarte puternic economia națională, cu implicații sociale profunde, afectând direct grupurile vulnerabile pe care instituția publică dorește să le protejeze”, a detaliat ministrul. El a enumerat drept consecințe majore ascensiunea prețurilor, deprecierea leului și amenințarea securității locurilor de muncă în caz de retrogradare. ^[3]

Potențiala retrogradare poate fi prevenită doar prin respectarea strictei discipline bugetare, implementarea eficientă a proiectelor publice și introducerea de măsuri de eficiență care să elimine risipa administrativă. „Rezultatele noastre financiare depind de propriile acțiuni. Avem obligația morală și economică de a deveni mai ambicioși și de a ne propune urcarea în clasamentele de rating”, a concluzionat Alexandru Nazare. ^[3]

Necesarul total de finanțare pentru 2026 este estimat la 278 de miliarde de lei, din care 130 de miliarde acoperă deficitul bugetar țintit la 6,2% din PIB, iar 150 de miliarde refinanțează datorii vechi. Ministrul a menținut proiectul de 6,2%, deși există tensiuni legate de sumele din PNRR care pot fi pierdute, estimând că structura celor 3,4 miliarde de euro riscate este aproximativ egală între granturi și împrumuturi. ^[3]

Alexandru Nazare a negat categoric ipoteza ca ratingul României să coboare la nivelul celui al titlurilor junk, declarând că nu este sigur că țara ar atinge vreodată această configurație. ^[3]

„Nașterea unui statut junk nu este ceva inevitabil, amintind faptul că aceasta poate fi preîntâmpinată, și punând întrebarea retorică care este motivația pentru a ajunge într-o astfel de poziție. ^[3]

Potențialul de a evita o retrogradare a ratingului de credit depinde de măsurile adoptate de conducerea statului și de calitatea administrării veniturilor și cheltuielilor publice. ^[3]

„Potrivit lui Alexandru Nazare, evitarea reluării unei poziții nesigure sau îmbunătățirea ratingului sunt atribuții ale autorităților, necesând disciplină în bugetare, administrare corectă a proiectelor de investiții și inițierea unor reforme care să reducă cheltuielile inutile, pentru o gestiune echilibrată și mai ambițioasă. ^[3]

Oficialul a explicat că necesarul de finanțare pentru acest an este de 278 de miliarde de lei. Din această sumă, 130 de miliarde reprezintă necesarul aferent deficitului, iar alte 150 de miliarde sunt datorii mai vechi care trebuie refinanțate. ^[3]

„Ținta pe acest an de deficit este de 6,2% din PIB, care e corespondentul unui necesar nominal de finanțare de 130 de miliarde. În același timp, rostogolim datorii de 150. Datoriile din trecut pe care le-am rostogolit în 2026 sunt 150 de miliarde și au crescut de la 100 la 150 în 2026. Și necesarul de finanțare în acest an a fost cel mai mare de până acum: 278 de miliarde. ^[3]

Noi menținem în momentul de față această proiecție cu cifra de deficit asumată de 6,2. E adevărat că sunt și tensiuni, și ele vin din mai multe zone. Discutăm despre cererea 5 și cererea 6, care ar trebui – și au fost bugetate ca atare – ar trebui să... bani pe care ar trebui să-i primim în următoarele luni. Noi am construit bugetul pe acești bani. Știm că vom pierde sume. Nu știm exact cât vom pierde pe cererea 6”, a explicat ministrul. ^[3]

După întâlnirile avute cu reprezentanți ai Comisiei Europene, guvernul român va clarifica în luna noiembrie care ar putea fi sumele recuperabile din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR) care sunt în pericol de a fi pierdute. ^[3]

„Am avut discuții cu comisarul Dombrovskis și undeva spre finalul acestei luni vom avea o vizibilitate mai bună în privința potențialelor... cifrei concrete de bani din PNRR pe care nu-i vom putea primi în acest an. Va fi probabil o sumă contestată, pe care noi vom trimite argumentele noastre și discuția va avea loc în 2027, dar nu ne mai putem baza integral pe sumele din PNRR”, a declarat Alexandru Nazare. ^[3]

Ministrul a susținut că, prin măsurile luate la rectificarea bugetară și prin planificarea făcută împreună cu autoritățile locale, Guvernul încearcă să mențină deficitul în ținta de 6,2% din PIB. ^[3]

„Acum încercăm să, prin tot ce am făcut, prin reașezările de la rectificare, prin planificarea pe care am făcut-o inclusiv în raport cu autoritățile locale în ordonanța aprobată deodată cu rectificarea, încercăm să pregătim finalul de an în așa fel încât să ne menținem în ținta de 6,2. Nu e ușor, dar noi credem că putem să facem acest lucru. Și ținta de 6,2 rămâne, din punctul nostru de vedere, în picioare. În două săptămâni vom avea o vizibilitate mai mare”, a afirmat ministrul. ^[3]

Toate detaliile legate de execuția financiară a bugetului de stat sunt actualizate periodic, nu existând alte surse de date decât cele publicate oficial în rapoartele guvernamentale. ^[3]

„Oprea Nazare a subliniat transparența datelor privind execuția bugetară a României, menționând că acestea sunt publicate lunar și reflectă realitatea financiară a statului. Potrivit acestuia, bugetul reprezintă oglinda seriozității financiare a țării, fără a fi specific unui ministru sau partid anume. ^[3]

Ministrul Finanțelor a admis existența unor obligații bugetare acumulate care afectează deficitul curent, precum și pe cel proiectat pentru anul următor, având ca exemplu creanțele restante către compania Pfizer. ^[3]

„Nazare a explicat că tensiunile bugetare provenite din perioade diferite, fie recente, fie mai vechi, continuă să exercite presiune asupra deficitului, influențând nu doar situația anului trecut, ci și cea viitoare, motiv pentru care guvernul caută o metodă optimă de gestionare a acestor provocări, ilustrându-le prin cazul Pfizer. ^[3]

Știți foarte bine, hotărârea cu Pfizer a venit undeva în această primăvară. Din acel moment s-a creat o datorie de 3,4 miliarde. Din acel moment am început discuțiile și purtăm de niște luni de zile discuții cu Pfizer pe mitigarea acestei sume. Nu e ușor, dar pentru fiecare aspect în parte – fie că e vorba de magistrați, fie că e vorba de Pfizer, fie că e vorba de facturile la energie din subvenția acordată acum câțiva ani de zile – fiecare din aceste subiecte este tratat cu seriozitate și fiecare din aceste subiecte va fi prezentat în raportul pe care îl voi face public”, a declarat Alexandru Nazare. ^[3]

În discuția despre cele 3,4 miliarde de euro care ar putea fi pierdute din PNRR, ministrul a precizat că suma include atât granturi, cât și împrumuturi, iar impactul direct asupra deficitului îl au doar granturile. ^[3]

Referitor la compoziția acestor sume, Oprea Nazare a estimat o împărțire aproximativ echilibrată între categoriile implicate, remarcând detaliile despre structură comunicate anterior de ministrul Fondurilor Europene. ^[3]

„Nu, suma integrală de 2 miliarde nu este grant sută la sută. Doar suma pe grant are impact direct în deficit, nu și suma pe împrumut. Acele 3,4 miliarde sunt grant și împrumut împreună. Aproximativ – bineînțeles că asta e o cifră anunțată de ministrul fondurilor – bănuiesc că e undeva 50-50”, a explicat ministrul. ^[3]

Conform declarațiilor lui Nazare, echipa Guvernului inițiază discuții cu autoritățile europene pentru a minimiza impactul pierderilor programului PNRR. ^[3]

„Alexandru Nazare a precizat că, pe lângă eforturile sale în colaborarea cu comisarul Dombrovskis și departamentul Ecfin, ministrul Ghigiu se ocupă de aspectele legate de mecanismul de recuperare (Recovery) la sediul PNRR; ambii funcționari urmăresc să controleze cât mai bine pierderile pentru a nu pune în pericol obiectivele stabilite pentru sfârșitul anului. ^[3]

Știrile sunt supuse unui proces continuu de verificare și completare ^[3]

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi, 12 noiembrie 2026, la Antena 3 CNN, că România „merge în continuare pe sârmă” din perspectiva ratingului de țară, având o perspectivă negativă, și că țara se află într-o poziție fragilă, dar a respins ideea de a apela din nou la Fondul Monetar Internațional (FMI). El a confirmat validitatea avertismentelor lansate de președintele Nicușor Dan privind riscurile ageniților de rating, menționând că România a traversat deja multiple „momente de cumpănă”, inclusiv în vara anului curent și în 2025. ^[4]

Următoarele trei luni sunt cruciale pentruRatingul României, agențiile internaționale programându-și evaluările pentru ianuarie (Fitch), februarie (Moody's) și martie (Standard & Poor's). Ministrul a subliniat că autoritățile trebuie să valorifice oportunitățile și să construiască un buget 2027 realist și echilibrat, pentru a readuce perspectiva de la negativ la stabilă și, ulterior, pentru a ridica clasa de rating. ^[4]

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat joi seara, la Antena 3 CNN, că România nu se află, momentan, în situația de a ajunge din nou într-un acord cu FMI, însă a avertizat că țara se află într-o poziție fragilă din perspectiva ratingului de țară, arată Mediafax Mediafax. El a afirmat că riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan în legătură cu agențiile de rating sunt corecte și că România a traversat mai multe momente dificile, inclusiv în 2025 și în vara acestui an. „Toate riscurile prezentate de domnul președinte Dan în raport cu agențiile de rating sunt corecte. Analiza este corectă. Și am avut foarte multe momente, inclusiv în această vară, dar și în 2025, momente de cumpănă. Am mers și mergem în continuare pe sârmă. Pentru că perspectiva agențiilor de rating în raport cu România a devenit negativă de la stabilă undeva la finalul anului 2024 și am rămas cu perspectiva negativă”, a explicat ministrul Nazare la Antena 3 CNN. ^[5]

Gabriel Nazare a declarat că nu crede că Republica Moldova se află în prezent într-o poziție care să conducă la reintroducerea țării sub monitorizarea internațională, evidențiind totodată importanța deciziilor ce urmează să fie luate în perioada imediat următoare. Potrivit oficialului, orice deviație de la linia actuală, modificare de politică, influență externă nefavorabilă sau măsură abruptă adoptată de autorități ar afecta acest echilibru. El a reafirmat convicția că nu se află în situația de a recurge din nou la un program de monitorizare internațională sau de a semna un acord cu FMI-ul. ^[5]

Evaluările agențiilor de rating din 2027, cruciale Ministrul Finanțelor a subliniat că evaluările agențiilor Fitch, S&P și Moody’s, care vor veni în lunile ianuarie, februarie și martie 2027, sunt esențiale pentru menținerea ratingului de țară. „Cred că avem în față foarte multe oportunități pe care le putem valorifica astfel încât să ne ajungem acolo, dar depinde foarte mult de noi. Depinde foarte mult cum tratăm următoarele momente importante și cum tratăm examenele din ianuarie, februarie și martie. Începem cu Fitch în ianuarie, Moody’s în februarie, S&P în martie. Tratăm bine aceste lucruri în sensul în care construim un buget realist, un buget echilibrat, un buget care să fie considerat serios. (…) Trebuie să tindem, să readucem perspectiva la stabilă de la negativ la stabilă în 2027 și bineînțeles să vrem să creștem clasa de rating”, a adăugat Nazare. ^[5]

Ministrul Finanțelor din România a subliniat gravitatea scenariului în care România și-ar putea pierde ratingul de investiții și ar intra în categoria de obligațiuni „junk”. Conform declarațiilor sale, materializarea acestei prăbușini financiare ar avea repercusiuni majore asupra economiei naționale și a societății. El a explicat că impactul negativ ar atinge în special populația vulnerabilă, grup pe care guvernanții își propun să îl protejeze. Influențele se vor resimți în întreaga activitate economică, manifestându-se prin variații ale inflației, fluctuații ale cursului valutar și destabilizarea ocupării forței de muncă. ^[5]

În contrast, ministrul a susținut că o abordare responsabilă în elaborarea și executarea bugetului de stat ar putea ameliora perspectiva ratingului de credit, reduce costurile îndatoririi și stimula activitatea economică. Un plan bugetar robust și bine executat ar permite creșterea perspectivelor de rating, scăderea ratelor dobânzilor și injectarea de lichidități suplimentare în piață pentru relansarea economiei. Conform afirmațiilor sale, orice efort de relansare este condiționat de menținerea ratingului current. ^[5]

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi seara, la Antena 3 CNN, că toate avertismentele lansate de președintele Nicușor Dan cu privire la riscurile generate de agențiile de rating sunt justificate. Oficialul a recunoscut situația delicată a țării, afirmând: „Am mers și mergem în continuare pe sârmă”.News.ro „Toate riscurile prezentate de Nicuşor Dan privind agenţiile de rating sunt corecte, analiza e corectă şi am avut foarte multe momente, inclusiv în această vară, dar şi în 2025, momente de cumpănă. Am mers şi mergem în continuare pe sârmă ^[6]

În ciuda delicateții situației, ministrul Nazare a excluză posibilitatea ca România să fie nevoită să negocieze un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI). El a explicat că nu consideră că țara ar fi într-o poziție care să impună revenirea sub monitorizarea internațională a instituției respective. Oficialul a menționat că există numeroase oportunități prin care deciziile financiare pot fi valorificate pentru a preveni o retrogradare, succesul fiind condiționat de o gestionare adecvată a politicilor fiscale. Referitor la categoria „junk”, Nazare a subliniat că statutul depinde de capacitățile autorităților de a gestima riscurile și de ambția lor de a opta pentru o creștere a ratingului”. ^[6]

Pierderea ratingului de investiții ar fi descrisă de ministrul Finanțelor drept o „prăpastie” care ar afecta extrem de mult economia României și ar avea consecințe sociale majore, vizând populația vulnerabilă. Contextul este dat de declarațiile președintelui Nicușor Dan, care a subliniat marți că bugetul României pentru 2026 prezintă un deficit de 150 de miliarde de lei (diferența dintre veniturile de 730 miliarde și cheltuielile de 860 miliarde de lei). Președintele a avertizat că abaterea de la traiectoria fiscală asumată pune în pericol credibilitatea statului și capacitatea de a-și plăti datoriile. Nicușor Dan a reiterat că este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală față de piețe să fie menținută, oricare abatere semnificând o pierdere a credibilității și un risc major de insolvabilitate. ^[6]

Prezentându-și poziția joi seară, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat acuratețea tuturor riscurilor semnalate de președintele Nicușor Dan privind agențiile de rating, recunoscând că România „merge și mergem în continuare pe sârmă”. Totuși, el a respins ideea unei intrări iminente sub supravegherea FMI, declarând că nu există acum o astfel de necesitate. Nazare a insistat asupra faptului că autoritățile au la dispoziție numeroase oportunități de a valorifica deciziile financiare pentru a evita retrogradarea, depinzând strict de măsurile luate. Aceste măsuri responsabile ar permite statului român să nu cadă în categoria „junk” și să aspire la îmbunătățirea ratingului său. Ministrul a încheiat subliniind că evitarea acestui scenariu și urmărirea creșterii ratingului sunt alegerea priorităților guvernamentale. ^[7]

Ministrul Alexandru Nazare a avertizat că pierderea ratingului suveran ar produce consecințe economice și sociale majore pentru România. El a descris această situație ca fiind o „prăpastie” reprezentată de pierderea calificativului de investiții și intrarea în categoria „junk”, subliniind impactul negativ extrem asupra economiei și al efectelor sociale semnificative în cazul materializării acestui risc. ^[7]

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat la Antena 3 CNN că toate riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan cu privire la agențiile de rating sunt corecte. Oficialul a recunoscut situația delicată a țării, afirmând că România „merge și mergem în continuare pe sârmă” din perspectiva ratingului de țară. Nazare a respins ideea că țara ar ajunge iminent sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), afirmând: „Nu cred că suntem în poziția în care să ajungem din nou sub o monitorizare internațională sau într-un acord cu FMI, în acest moment”. Oficialul a evidențiat existența unor oportunități de a valorifica deciziile financiare pentru a evita retrogradarea. ^[8]

El a subliniat că evaluările agențiilor Fitch (ianuarie), Moody's (februarie) și S&P (martie) din 2027 sunt cruciale. „Începem cu Fitch în ianuarie, Moody’s în februarie, S&P în martie. Tratăm bine aceste lucruri în sensul în care construim un buget realist, un buget echilibrat, un buget care să fie considerat serios”, a adăugat Nazare, punctând necesitatea readucerii perspectivei de la negativ la stabil și, ulterior, a creșterii clasei de rating. Ministrul a avertizat că pierderea calificativului de investiții și intrarea în categoria „junk” ar avea consecințe grave. „Această prăpastie [...] ar afecta extrem de mult economia României și ar avea efecte și sociale foarte mari. Adică efectele sunt exact către populația vulnerabilă”, a explicat Nazare, menționând impactul asupra inflației, cursului de schimb și al locurilor de muncă. Potrivit ministrului, un buget construit și executat responsabil ar permite scăderea dobânzilor la împrumuturile de stat și relansarea economiei. „Nu există relansare fără menținerea ratingului. Relansarea pleacă de la menținerea ratingului”, a conchis Nazare, insistând că ține de autorități să fie „mai ambițioși și să vrem creșterea ratingului”. ^[8]

Taguri

• investiții
• Finanțe
• romania
• rating de țară
• buget 2027
• Alexandru Nazare
• FMI
• Nicușor Dan

Entități

• Alexandru Nazare
• Mediafax
• News.Ro
• Antena 3
• Antena 3 CNN
• FMI
• FMI
• S&P
• Fitch

Regiuni

• Romania