Economic10 noiembrie 2026

Nicușor Dan prezintă situația bugetară a României pentru 2026: deficit de 150 de miliarde de lei

Președintele României a anunțat că deficitul bugetar estimat pentru 2026 este de 150 de miliarde de lei, din care 60 de miliarde reprezintă dobânzile datoriei publice. Șeful statului a avertizat că nerespectarea traiectoriei fiscale pune în pericol credibilitatea țării.

Actualizat pe 11 noiembrie 2026

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat marți situația bugetară a țării, evidențiind faptul că deficitul estimat pentru anul 2026 atinge aproximativ 150 de miliarde de lei. Această diferență este generată de disparitatea dintre veniturile estimate, de 730 de miliarde de lei, și cheltuielile proiectate, de 860 de miliarde de lei. ^[1]

Din suma totală a deficitului, 60 de miliarde de lei sunt alocate exclusiv plății dobânzilor aferente datoriei publice acumulate până în prezent. Nicușor Dan a contextualizat aceste cifre comparându-le cu proiecte majore de investiții, precum întregul program PNRR pe cinci ani, construirea a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero sau realizarea a 45 de spitale regionale. Doar plata dobânzilor ar echivala, conform estimării șefului statului, cu un mii de kilometri de autostradă sau cu 18 spitale regionale. ^[1]

Nicușor Dan a avertizat că devierea de la traiectoria bugetară acceptată pe piețe financiare ar putea afecta serios reputația țării. Conform primarului general, aceste incidente pot crește probabilitatea ca autoritățile să nu mai fie capabile să achite datoriile. ^[1]

Reducerea scorului de credit sau majorarea dobânzilor afectează direct activitatea economică a României. Îmbunătățirea prețului banului plătit de guvern va afecta indirect populația și companiile. Liderul executivului municipiului a subliniat că multe IMM-uri sunt deja apropiate de pragul de insolvabilitate. Mărirea costurilor împrumuturilor ar provoca falimente și scăderea locurilor de muncă. ^[1]

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat marți situația financiară a țării într-o conferință de presă, explicând dimensiunea deficitului bugetar pentru 2026 și riscurile pentru economie. ^[2]

Conform datelor prezentate de șeful statului, România estimează venituri de aproximativ 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Diferența dintre cele două sume reprezintă deficitul bugetar: banii pe care statul îi cheltuiește, dar nu îi are și trebuie să îi împrumute. ^[2]

Nicușor Dan a estimat acest deficit la aproximativ 150 de miliarde de lei și a oferit comparații pentru a ilustra magnitudinea sumei. Potrivit președintelui, deficitul total ar echivala cu întregul buget al programului PNRR pe cinci ani, cu aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau cu 45 de spitale regionale. ^[2]

Vizele oficiale stabilite bugetar sunt esențiale pentru a menține accesul ușor al țării la bani. Orice abatere de la acest parcurs poate compromite încrederea investitorilor și capacitatea de finanțare pe termen lung. Lipsa de respectare a măsurilor stabilite ridică şansele ca administraţia să nu mai facă faţă obligaţiuni. ^[2]

O parte importantă a cheltuielilor statului nu merge către investiții sau servicii publice, ci către plata dobânzilor pentru împrumuturile contractate în trecut. Conform cifrelor prezentate de Nicușor Dan, dobânzile aferente datoriei publice acumulate vor ajunge la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2026. ^[2]

Dimensiunea cheltuielilor cu dobânzile este ilustrată de președinte prin comparații cu alte proiecte majore: suma ar putea acoperi construirea a aproximativ 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale. Acești bani sunt folosiți doar pentru plata dobânzilor, nu pentru rambursarea integrală a datoriei sau pentru proiecte noi. ^[2]

Diferența negativă nu reprezintă un simplu calcul contabil, ci poate genera probleme majore atunci când împrumuturile devin scumpe. În final, această situație se propagă în întregul sistem economic și scade standardul de viață. ^[2]

Potrivit lui Nicușor Dan, o scădere a ratingului suveran ar putea determina fondurile de investiții și cele de pensii, care operează în baza unor reglementari stricte, să își retragă capitalul. În asemenea situație, guvernul ar fi nevoit să identifice noi surse de finanțare, care vor impune dobanzi mai ridicate. ^[2]

Creșterea costurilor de împrumut ale statului s-ar putea răsfrânge asupra persoanelor fizice și juridice prin dobanze mai mari. Astfel, cetățenii ar confrunta rate mai înalte la credite, iar companiile ar avea acces mai dificil la finanțare, fapt care ar putea întârzia investițiile, afecta operațiunile curente sau chiar determina falimentul unor afaceri și șomaj. ^[2]

Șeful statului a subliniat și pericolul pe care îl reprezintă deprecierea leului pentru economia națională și pentru puterea de cumpărare a populației. ^[2]

Președintele a menționat că România se află la limita dintre categoria în care investițiile sunt recomandate și cea în care nu mai sunt recomandate anumitor investitori instituționali. Recâștigarea încrederii piețelor financiare poate dura ani, analogie făcându-se cu perioada 2008-2014. ^[2]

Cele mai importante voci de cheltuieli din buget sunt cele dedicate funcționarilor publici și sistemului de pensii, aspect care complică reducerea rapidă a deficitului bugetar fără afectarea acestor capitole esențiale. ^[2]

În concluzie, deficitul bugetar indică faptul că cheltuielile publice depășesc veniturile, diferența fiind acoperită prin datorie. O creștere a deficitului și a datoriei publice poate ridica costurile de finanțare, afectând negativ împrumuturile accesate de populație, activitatea economică a firmelor și investițiile realizate de stat. ^[2]

O retrogradare a ratingului ar putea descrește numărul investitorilor disponibili pentru a finança România, concomitent cu creșterea costurilor asociate împrumuturilor. Într-un scenariu advers, incapacitatea de a asigura finanțarea la nivel intern ar putea impune recurgerea la un program de asistență din partea Fondului Monetar Internațional, în schimbul unor măsuri stricte de ajustare fiscală. ^[2]

Nicușor Dan a insistat pe obligația de a respecta planul de reducere a deficitului anunțat către investitorii instituționali, avertizând că devierile de la această traiectorie amenință credibilitatea României în fața piețelor financiare. ^[2]

Președintele a detaliat mecanismul prin care un deficit bugetar ridicat se transmite în economy: dobanzele mai mari cerute de stat pentru împrumuturi se traduc în costuri mai mari pentru persoanele fizice și pentru companii. ^[2]

Suma acumulată la datoria publică generează cheltuieli recurente importante, care consumă resurse care altfel ar putea fi alocate investițiilor în infrastructură sau la îmbunătățirea serviciilor publice. ^[2]

Compoziția bugetului, condusă preponderent de cheltuielile cu salariile și pensiile, restrânge abilitatea guvernului de a efectua ajustări fiscale rapide. ^[2]

Pentru a ilustra magnitudinea deficitului, președintele a comparat sumele implicate cu costurile unor proiecte majore de infrastructură și de modernizare a sectorului sanitar. ^[2]

Obiectivul discursului președintelui a fost acela de a educa opinia publică privind repercusiunile deficitului bugetar asupra vieții de zi cu zi și asupra capacității naționale de a contracta împrumuturi. ^[2]

Președintele Nicușor Dan a prezentat marți, 10 noiembrie 2026, situația financiară a României, anunțând un deficit bugetar estimat la 150 de miliarde de lei pentru anul 2026. Conform datelor prezidendale, veniturile bugetare pentru 2026 sunt estimate la 730 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile prognozate ating 860 de miliarde de lei. Diferența dintre cele două sume constituie golul bugetar ce va trebui acoperit prin împrumuturi. ^[3]

Nicușor Dan a ilustrat magnitudinea deficitului de 150 de miliarde de lei comparându-l cu proiecte majore de investiții: suma ar echivala cu întregul program PNRR pe cinci ani (granturi și împrumuturi), cu construcția a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero sau cu realizarea a 45 de spitale regionale. Din totalul deficitului, o pondere semnificativă, de 60 de miliarde de lei, este destinată exclusiv plății dobânzilor aferente datoriei publice acumulate. Șeful statului a subliniat că această sumă ar putea fi folosită pentru a construi 1.000 de kilometri de autostradă de la zero sau 85 de spitale regionale. ^[3]

Președintele a subliniat indisociabilitatea respectării cursului bugetar agreat cu investitorii instituționali. A atrags atenția asupra faptului că devierea de la acest parcurs ar eroda încrederea creditară a statului și ar majora probabilitatea incapacității de rambursare a obligațiilor publice. Administratorul Capitalului Președintelui, Nicușor Dan, a evidențiat expunerea națională la evaluările agențiilor de rating, România aflându-se în zona limitrofă a recommandării pentru investiții. O pierdere a classamentului ar determina fondurile de pensii și vehiculele de investiție supuse normelor stricte să elimine expunerea, determinând guvernul să acceseze credite pe condiții de dobândă mai aversive. ^[3]

În cazul unui scenariu dificil de finanțare, similar cu cel din 2009, președintele a menționat posibila intervenție a Fondului Monetar Internațional (FMI). El a precizat că FMI vine întotdeauna cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară, iar curbura de corecție a deficitului ar deveni mult mai agresivă. Șeful statului a explicat mecanismul de transmitere a costurilor: dacă crește rata la care statul se împrumută, cresc automat și ratele la care se împrumută cetățenii și firmele. Nicușor Dan a avertizat că multe firme se află deja la limita suportabilității, o creștere suplimentară a ratelor putând duce la închiderea afacerilor și la pierderea locurilor de muncă. ^[3]

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat situația bugetară a țării, anunțând un deficit estimat la 150 de miliarde de lei pentru 2026, din care 60 de miliarde reprezintă dobânzile datoriei publice acumulate, a precizat șeful statului. ^[4]

Șeful statului, Nicușor Dan, a afirmat marți, la sediul de la Cotroceni, necesitatea unei abordări prudente asupra stării bugetare naționale, confirmând opționalitatea îndeplinirii obiectivelor de consolidare fiscală. ^[5]

Deficitul estimat pentru 2026 este de 150 de miliarde de lei, diferența dintre veniturile bugetare estimate la 730 de miliarde de lei și cheltuielile prognozate la 860 de miliarde de lei. Președintele a comparat această sumă cu proiecte majore: integralul programului PNRR pe cinci ani (incluzând granturi și împrumuturi), construcția a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero sau realizarea a 45 de spitale regionale. Dintre cei 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde reprezintă exclusiv dobânzile datoriei publice acumulate, o sumă care ar putea finansi construitul a 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale. ^[5]

Nicușor Dan a insistat asupra criticiei agențiilor de rating, care determină dacă investitorilor le este recomandată sau nu plasarea banilor într-o țară. România se află exact la limita dintre recomandare și nerecomandare. O retrogradare (downgrade) ar obliga fondurile de pensii și de investiții cu reguli stricte să își retragă capitalul, forțând statul să se împrumute de la alți finanțatori care vor cere dobânzi mai mari. Șeful statului a avertizat că, într-un scenariu dificil de finanțare, similar cu cel din 2009, România ar putea avea nevoie de intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI). FMI vine întotdeauna cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară, iar curba de corectare a deficitului ar deveni mult mai agresivă decât este în prezent. Nicușor Dan a explicat că, fără o reducere a cheltuielilor cu salariile și pensiile (cele mai mari capitole de cheltuieli), este greu de realizat o reducere drastică a deficitului. Creșterea ratelor de împrumut ale statului se transmite automat către populație și firme. Multe companii se află deja la limita suportabilității; o creștere suplimentară a ratelor de creditare poate duce la închiderea afacerilor și la șomaj. Președintele a menționat că pierderea încrederii pieței financiare este un proces lung, media de revenire fiind de șase-șapte ani, analogie făcându-se cu perioada 2008-2014. Cursul de schimb și puterea de cumpărare sunt, de asemenea, afectate în astfel de scenarii. ^[5]

Președintele României, Nicușor Dan, a avertizat marți, 10 noiembrie 2026, că România riscă să piardă încrederea piețelor financiare dacă nu respectă traiectoria fiscală asumată pentru reducerea deficitului. Șeful statului, care a caracterizat situația financiară a țării drept una care trebuie privită cu calm, a explicat că bugetul 2026 înregistrează un deficit de 150 de miliarde de lei, diferența dintre veniturile estimate de 730 de miliarde de lei și cheltuielile de 860 de miliarde de lei. Nicușor Dan a subliniat că respectarea țintelor de reducere a deficitului este obligatorie, deoarece orice abatere compromite credibilitatea României în fața investitorilor. Președintele a precizat că nerespectarea acestei traiectorii fiscale crește riscul ca statul să nu își mai poată onora datoriile. Deficitul total de 150 de miliarde de lei include 60 de miliarde de lei alocați exclusiv plății dobânzilor aferente datoriei publice acumulate. Nicușor Dan a ilustrat amplitudinea acestor costuri: suma destinată dobânzilor ar echivala cu construcția a 1.000 de kilometri de autostradă de la zero sau cu realizarea a 18 spitale regionale. Președintele a explicat mecanismul prin care o potențială retrogradare a ratingului de țară ar afecta economia reală. O degradare aRatingului ar obliga fondurile de pensii și investiții cu reglementari stricte să își retragă capitalul, forțând statul să apeleze la alți finanțatori care ar cere dobânzi mai mari. Nicușor Dan a avertizat că, într-un scenariu dificil de finanțare, similar cu cel din 2009, România ar putea fi nevoită să ceară intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI). El a precizat că FMI vine întotdeauna cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară, iar curba de corectare a deficitului ar deveni mult mai agresivă decât este în prezent. Șeful statului a identificat cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul național – personalul, cu salariile și pensiile – ca fiind dificultatea în reducerea deficitului fără intervenția în aceste sectoare. El a susținut că este greu de crezut că se poate realiza o reducere drastică a deficitului fără să se atingă aceste capitole. Nicușor Dan a explicat că dacă cresc ratele la care statul se împrumută, cresc automat și ratele la care se împrumută cetățenii și companiile. El a avertizat că multe firme se află deja la limita suportabilității, iar o creștere suplimentară a ratelor de creditare ar duce la închiderea afacerilor și la creșterea șomajului. Președintele a menționat că pierderea încrederii pieței financare este un proces lung, media de revenire fiind de șase-șapte ani, făcând analogia cu perioada 2008-2014, când România a recuperat încrederea investitorilor doar în 2014. Șeful statului a precizat că cursul de schimb și puterea de cumpărare sunt, de asemenea, afectate în astfel de scenarii, subliniind că nu este un episod temporar, ci un proces care necesită ani de zile pentru ca România să recupereze încrederea investitorilor. ^[6]

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat marți, 10 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, situația financiară a țării, avertizând asupra riscurilor grave pe care le implică neîncrederea piețelor financiare și potențiala retrogradare a ratingului de suveran. Șeful statului a explicat că recâștigarea încrederii investitorilor este un proces lung, care durează în medie șase-șapte ani, analogie făcând-o cu perioada 2008–2014. În cadrul conferinței de presă, Nicușor Dan a detaliat dezechilibrul bugetar, estimând un deficit de 150 de miliarde de lei pentru 2026, generat de diferența dintre veniturile proiectate, de 730 de miliarde de lei, și cheltuielile de 860 de miliarde de lei. Președintele a subliniat că acest gap trebuie acoperit prin împrumuturi și că respectarea traiectoriei fiscale asumate în fața piețelor este absolut obligatorie pentru menținerea credibilității țării. Președintele a utilizat comparații concrete pentru a ilustra magnitudinea deficitului de 150 de miliarde de lei: suma echivalează cu întregul program PNRR pe cinci ani (inclusiv granturi și împrumuturi), cu construirea a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero sau cu realizarea a 45 de spitale regionale. Din totalul deficitului, 60 de miliarde de lei sunt alocați exclusiv plății dobânzilor aferente datoriei publice acumulate. Nicușor Dan a explicat că această sumă, destinată doar serviciului datoriei în 2026, ar putea finanța construcția a 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale. Președintele a avertizat că orice abatere de la traiectoria fiscală compromite credibilitatea României și crește riscul ca statul să nu își mai poată onora datoriile. El a identificat structura bugetului, dominată de cheltuielile cu personalul și pensiile, ca fiind principalul obstacol în reducerea deficitului fără măsuri disruptive. Nicușor Dan a explicat mecanismul de transmitere a costurilor de finanțare către economia reală: o creștere a ratelor la care statul se împrumută duce automat la majorarea dobânzilor pentru populație și companii. Șeful statului a subliniat că multe firme se află deja la limita suportabilității, iar o creștere suplimentară a ratelor de creditare ar putea provoca închiderea afacerilor și creșterea șomajului. În ceea ce privește agențiile de rating, președintele a explicat că România se află exact la limita dintre recomandarea și nerecomandarea investițiilor. O retrogradare (downgrade) ar obliga fondurile de pensii și investiții cu reguli stricte să își retragă capitalul, forțând statul să apeleze la alți finanțatori care ar cere dobânzi mai mari. Într-un scenariu extrem de dificultate financiară, similar cu cel din 2009, România ar putea necesita intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI). Nicușor Dan a precizat că FMI vine întotdeauna cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară, iar curba de corecție a deficitului ar deveni mult mai agresivă decât este în prezent. Președintele a reamintit că România a pierdut încrederea piețelor financiare în 2008 și a recâștigat-o abia în 2014. El a avertizat că pierderea credibilității nu este un episod temporar, ci un proces care necesită ani de zile pentru ca țara să recupereze încrederea investitorilor, afectând în paralel cursul de schimb și puterea de cumpărare. ^[7]

La Palatul Cotroceni, în data de marți, Nicușor Dan, președintele României, a precizat că gestiunea situației financiare necesită rigoare, fără a pierdea din vedere caracterul imperativ al respectării obiectivelor privind reducerea deficitului. ^[9]

Nicușor Dan a explicat mecanismul deficitului bugetar estimat pentru 2026: veniturile sunt estimate la 730 de miliarde de lei, iar cheltuielile la 860 de miliarde de lei, ceea ce atrage după sine o diferență de 150 de miliarde de lei, urmată de împrumuturi. Șeful statului a ilustrat această sumă prin comparații cu proiecte majore de investiții: deficitul total echivalează cu întregul program PNRR pe cinci ani (atât granturi, cât și împrumuturi), cu construcția a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero sau cu realizarea a 45 de spitale regionale. Din această sumă de 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt alocați exclusiv plății dobânzilor aferente datoriei publice acumulate. Aceste costuri cu dobânzile ar putea finanța, potrivit estimărilor președintelui, construirea a 1.000 de kilometri de autostradă de la zero sau a 18 spitale regionale. Nicușor Dan a reaminit că acești bani se referă strict la serviciul datoriei pentru anul 2026, bazat pe acumularile anterioare. ^[9]

Șeful statului subliniază că depășirea angajamentelor fiscale asumate pe piețele financiare afectează încrederea acordată României și majorează probabilitatea imposibilității statului de a-și achita obligațiile. ^[9]

Nicușor Dan a pus în lumină importanța agențiilor de rating în analiza riscului suveran, menționând că România este situată chiar la limita deciziei de recomandare sau nerecomandare a activelor către investitori. ^[9]

În cazul unei posibile retrogradări (downgrade), fondurile de investiții și de pensii reglementate ar fi obligate să își retragă capitalul din România, forțând statul să găsească alți finanțatori care ar cere dobânzi mai mari. Nicușor Dan a avertizat că, în cel mai defavorabil scenariu, dacă nu ar exista suficienți investitori, România ar putea fi nevoită să ceară intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI), așa cum s-a întâmplat în 2009. El a subliniat că FMI vine întotdeauna cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară, iar curbura de corecție a deficitului ar deveni mult mai agresivă decât este în prezent. ^[9]

Președintele a evidențiat provocarea constând în scăderea semnificativă a deficitului bugetar, proces care necesită modificarea capitolului dominant reprezentat de cheltuielile cu personalul, remunerațiile și pensiile. ^[9]

Nicușor Dan a explicat efectul de contagiu al creșterii ratelor de împrumut ale statului asupra economiei reale: o majorare a costurilor pentru trezorerie se transmite automat către populație și companii. El a avertizat că multe firme se află deja la limita suportabilității, iar o creștere suplimentară a ratelor de creditare poate duce la închiderea afacerilor și la creșterea șomajului. Președintele a menționat că pierderea încrederii piețelor financiare afectează și cursul de schimbul și puterea de cumpărare. El a estimat că procesul de recâștigare a încrederii este lung, media fiind de șase-șapte ani, făcând analogia cu perioada 2008–2014, când România a recuperat încrederea investitorilor abia în 2014. ^[9]

Președintele României, Nicușor Dan, a avertizat marți, 10 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, că situația economică se aggravează, subliniind că nivelul de trai a scăzut într-un an și a continuat să scadă în ultimele șase luni. El a legat această scădere a puterii de cumpărare, agravată de inflația de 10%, de perioada de incertitudine politică, care a făcut ca România să piardă „timp prețios”. Liderul statului a insistat pe necesitatea menținerii calmului, dar a reiterat că respectarea traiectoriei fiscale asumate este obligatorie pentru a evita pierderea încrederii investitorilor. Nicușor Dan a explicat că România a evitat retrogradarea în zona nerecomandată investițiilor, dar se află la limita de siguranță, unde o potențială accesare a guvernării AUR ar fi provocat o scădere imediată a ratingului și o creștere a costurilor de împrumut. ^[8]

Nicușor Dan a caracterizat măsurile de austeritate luate de Guvern ca fiind un „succes” la nivel macroeconomic, deoarece au permis României să evite retrogradarea pe piețele financiare. Totuși, președintele a recunoscut că impactul asupra populației a fost greu de suportat, în special pentru familiile cu venituri mici, care se află la limita subzistenței. Președintele a apreciat că inflația ar fi putut ajunge între 20% și 30% în cazul retragerii investitorilor, iar măsurile aplicate au evitat acest scenariu de criză. ^[10]

Privind spre viitor, Nicușor Dan a menționat că anul 2026 rămâne dificil din cauza ajustărilor bugetare, dar există speranțe concrete de creștere economică începând cu 2027. El a anunțat că singurele taxe care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 sunt cele deja votate de Parlament, precum taxa pe proprietate, estimând că efectul asupra veniturilor populației la începutul anului va fi minor. Liderul statului a subliniat că, deși măsurile au afectat viața oamenilor, la nivel macroeconomic România a evitat un scenariu periculos și a menținut stabil sistemul financiar. ^[10]

Nicușor Dan a descris presiunea exercitată de investitorii internaționali asupra României, aceștia avertizând că reducerea deficitului bugetar ar putea declanșa retragerea capitalului și o creștere semnificativă a costurilor pentru împrumuturi. Președintele a explicat amenințarea explicită a Fondurilor de Investiții și băncilor: dacă deficitul nu va fi redus, unii investitori se vor retrage, iar alții vor împrumuta România la condiții mult mai dificile. Recunoscând impactul negativ al acestor măsuri asupra populației, liderul a admis că abordarea ar fi putut fi ajustată pentru a minimiza suferința cetățenilor, deși a subliniat că alternativa ar fi fost o criză economică majoră și pierderea stabilității financiare pe termen lung. ^[10]

Președintele a menționat că, în afară de măsurile deja aplicate, nu sunt anunțate alte schimbări majore pentru populație. O altă prioritate este pregătirea bugetului pentru 2026, perioadă în care statul va fi obligat să reducă o parte dintre cheltuieli. Președintele amintește că, în afară de măsurile deja aplicate, nu sunt anunțate alte schimbări majore pentru populație. Totuși, există taxe care vor intra în vigoare în 2026. „O să mai existe niște taxe care au fost deja anunțate, de exemplu, taxa pe proprietate, care a fost votată în august de Parlament și care o să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. (…) Va mai fi o mică afectare a veniturilor la început de 2026 și cam asta ar trebui să fie tot”. ^[10]

Nicușor Dan a explicat faptul că România a fost nevoită să adopte măsuri rapide pentru reducerea deficitului, întrucât investitorii internaționali avertizau cu retragerea capitalului. „România este împrumutată de niște fonduri de investiții, bănci, și oamenii ăştia au spus: nu reduceți deficitul, unii dintre noi se vor retrage, alții dintre noi vă vor împrumuta și mai scump.” El a reamintit că prețul evitării acestei situații este dureros pentru populație, dar esențial pentru stabilitatea financiară. Președintele a concluzionat că, deși 2026 rămâne un an de ajustări dificile, structura economică este salvată de colaps, iar perspectivele se întorc la creștere începând cu 2027. ^[10]

Președintele subliniază că, fără aceste intervenții, inflația ar fi putut ajunge la 20–30% în cazul retragerii investitorilor. Deși situația actuală este complicată, șeful statului consideră că economia românească are oportunități importante în următorii ani. „O să mai avem 2026, care o să fie dificil, dar din 2027 există toate speranțele de creștere pentru economia românească.” ^[10]

Nicușor Dan amintește că, în afară de măsurile deja aplicate, nu sunt anunțate alte schimbări majore pentru populație. Totuși, există taxe care vor intra în vigoare în 2026. „O să mai existe niște taxe care au fost deja anunțate, de exemplu, taxa pe proprietate, care a fost votată în august de Parlament și care o să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. (…) Va mai fi o mică afectare a veniturilor la început de 2026 și cam asta ar trebui să fie tot”. ^[10]

O alta prioritate este pregătirea bugetului pentru 2026, perioadă în care statul va fi obligat să reducă o parte dintre cheltuieli. ^[10]

Nicușor Dan susține că, la nivel macroeconomic, România a scăpat de un scenariu riscant, declarând că măsurile guvernamentale nu constituie un eșec. ^[10]

„Prima-ministrul constată succesul la nivel macroeconomic, menționând că țara a evitat retrogradarea la o clasă nerecomandată investitorilor pe piețele financiare, iar această situație este depășită definitiv”. ^[10]

Președintele recunoaște că măsurile au avut un impact dificil asupra populației, sugerând că abordarea ar fi putut fi diferită pentru a diminua efectele asupra vieții cetățenilor.” ^[10]

Președintele Nicușor Dan a declarat marți, 10 noiembrie 2026, la Palatul Cotroceni, că situația financiară a României impune responsabilitate și respectarea strictă a țintelor de reducere a deficitului. Șeful statului a avertizat că orice abatere de la traiectoria fiscală asumată ar putea afecta grav credibilitatea țării în fața investitorilor și a agențiilor de rating. Nicușor Dan a prezentat principalele date ale bugetului pentru 2026, evidențiind dimensiunea deficitului pe care România va trebui să îl finanțeze prin împrumuturi. Deficitul total este estimat la 150 de miliarde de lei, rezultatul diferenței dintre veniturile bugetare estimate la 730 de miliarde de lei și cheltuielile prognozate la 860 de miliarde de lei. Președintele a explicat că „diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem și trebuie să ne împrumutăm” este de 150 de miliarde de lei. Pentru a ilustra magnitudinea acestei sume, Nicușor Dan a comparat-o cu întregul program PNRR pe cinci ani (incluzând granturi și împrumuturi), cu finanțarea a 2.500 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau cu realizarea a 45 de spitale regionale. Conform estimărilor președintelui, o parte importantă a deficitului de 150 de miliarde de lei este reprezentată de plata dobânzilor aferente datoriei publice acumulate de stat în anii precedenți. „Din cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja”, a afirmat Nicușor Dan. Această sumă, destinată exclusiv serviciului datoriei, ar putea, potrivit șefului statului, finanța construirea a aproximativ 1.000 de kilometri de autostradă sau realizarea a 18 spitale regionale. În contextul expunerii cifrelor, Nicușor Dan a făcut apel la calm, dar a insistat asupra faptului că disciplina fiscală nu este negociabilă. Respectarea țintelor de reducere a deficitului este obligatorie pentru menținerea încrederii piețelor financiare. „Față de situația asta trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută”, a declarat Nicușor Dan. El a explicat că această trajctorie nu este doar o obligație formală, ci o condiție esențială pentru ca România să își poată onora datoriile în condiții sustenabile. Președintele a explicat că România se află într-un punct sensibil în evaluările agențiilor internaționale de rating. Poziția țării influențează direct costurile de finanțare ale statului și atractivitatea pieței românești pentru investitorii internaționali. „Noi suntem exact la limita între «îți recomandăm» și «nu îți recomandăm»”, a spus Nicușor Dan. El a descris situația României ca fiind una de echilibru fragil, unde o mică deviație a indicatorilor macroeconomici ar putea determina o retrogradare a ratingului de suveran. Potrivit șefului statului, o retrogradare a ratingului ar avea consecințe directe asupra surselor de finanțare ale României. Ar determina retragerea unor fonduri de investiții și a unor fonduri de pensii care, prin regulamente interne stricte, nu pot investi în state aflate sub pragul recomandat. „Noi trebuie să ne împrumutăm de la alții, care să le ia locul și care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump”, a explicat Nicușor Dan. Această schimbare a profilului de risc ar duce la o majorare a ratelor dobânzilor pentru toate împrumuturile noi, afectând atât bugetul de stat, cât și economie. Președintele a invocat experiența crizei financiare din 2009, avertizând că o deteriorare accentuată a situației ar putea conduce la necesitatea unor măsuri dure de ajustare bugetară. În acel context, România a trebuit să recurgă la un program de ajutor financiarexternalizat. „Dacă nu vor fi destui [investitori], la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI-ul”, a afirmat Nicușor Dan. El a subliniat că intervenția Fondului Monetar Internațional ar veni întotdeauna cu condiții drastice de ajustare fiscală și financiară, iar curba de corecție a deficitului ar deveni mult mai agresivă decât este în prezent. Nicușor Dan a atras atenția că o reducere rapidă și drastică a deficitului este dificil de realizat fără intervenții asupra celor mai mari categorii de cheltuieli bugetare. Structura cheltuielilor publice, dominată de salarii și pensii, limitează opțiunile de ajustare fiscală fără masuri disruptive. „Cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul național sunt cele de personal, cu salariile și cu pensiile. E foarte greu de crezut că poți să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea”, a declarat președintele. Această realitate structurală explică de ce reducerea deficitului rămâne o provocare majoră pe termen mediu. Nicușor Dan a avertizat că majorarea costurilor de finanțare pentru stat s-ar transmite rapid și către populație și mediul de afaceri. Creșterea ratelor la care se împrumută statul duce la o creștere corespunzătoare a dobânzilor pentru creditele acordate gospodăriilor și firmelor. Șeful statului a subliniat că pierderea încrederii piețelor financiare nu este un episod temporar. Recuperarea reputației economice a țării este un proces lent, care poate dura ani întregi, afectând în mod persistent cursul de schimb și puterea de cumpărare. „De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile ca să revii”, a declarat Nicușor Dan. El a explicat că mecanismele de resetare a ratingului și de readucere a investitorilor instituționali funcționează mult mai lent decât cele de pierdere a acestora. Ca exemplu concret, președintele a arătat că România a pierdut încrederea investitorilor în timpul crizei financiare din 2008 și a avut nevoie de aproximativ șase ani pentru a o recâștiga, momentul recâștigării complete coincizând cu anul 2014. „România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o în 2014”, a conchis șeful statului. Această comparație istorică relevă complexitatea și durata procesului de restaurare a încrederii pe piața capitalurilor, subliniind importanța evitării oricăror șocuri care ar putea perturba traiectoria actuală. ^[11]

Fostul premier Florin Cîțu a identificat o discrepanță între declarația președintelui Nicușor Dan privind deficitul bugetar pentru 2026, estimat la 150 de miliarde de lei, și ținta oficială a Guvernului, de aproximativ 130 de miliarde de lei. Potrivit lui Cîțu, dacă cifra de 150 de miliarde de lei este noua estimare validă, deficitul ar atinge 7,2% din PIB, depășind obiectivul de 6,2% stabilit în rectificarea bugetară aprobată anterior cu aproape un punct procentual. Fostul premier notează că diferența de aproximativ 20 de miliarde de lei pare să indice o posibilă revizuire a estimărilor bugetare sau o reacție la costurile administrării finanțelor publice, punând sub semnul întrebării dacă această declarație reprezintă o simplă eroare verbală sau un anunț oficial privind creșterea deficitului. ^[12]

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți seară, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei pentru anul 2026. Această sumă reprezintă o depășire cu 22 de miliarde de lei față de deficitul asumat de România prin angajamentele fiscale, care se ridica la 128 de miliarde de lei. Conform datelor prezentate de președinte, estimarea deficitului de 150 de miliarde de lei se distanțează de cifra de 128 de miliarde de lei (echivalentul a 6,2% din PIB) vizată în bugetul rectificat pentru 2026, care proiectase venituri de aproximativ 736,5 miliarde de lei și cheltuieli de 864,3 miliarde de lei. Cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor indică însă o reducere a deficitului la 78,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, comparativ cu 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Deficitul acumulat în perioada ianuarie-septembrie a reprezentat 3,82% din PIB-ul estimat pentru anul curent, faiv de 5,35% în 2025. ^[13]

Surse

Taguri

Entități

Regiuni

Romania

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție