Financiar5 noiembrie 2026

Primul litigiu intentat împotriva unei dintre cele zece instituții de credit sancționate pentru manipulare a ratei ROBOR a fost câștigat de către Consiliul Concurenței

În contextul bătăliei juridice care continuă cu celelalte nouă bănci contraveniente, Autoritatea Națională de Concurență a obținut o decizie favorabilă în dosarul promovat de CEC Bank, privind suspendarea sancțiunilor aplicate pentru manipulare ROBOR.

Actualizat pe 6 noiembrie 2026

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prețurilor și a Concurenței (ANSPSC, cunoscută oficial sub denumirea de Consiliul Concurenței) a câștigat primul litigiu din seria celor zece procese intentate de bănci împotriva sa. Judecătorii au decis să respingă cererea de suspendare a executării deciziei prin care autoritatea a sancționat băncile participante la stabilirea ratei ROBOR cu amenzi ce depășesc 700 de milioane de euro, conform surselor Mediafax apropiate procesului. ^[1]

Litigiul câștigat de Consiliul Concurenței a fost inițiat de CEC Bank. Deși acesta este al doilea termen de judecată din calendar, este primul în care instanța s-a pronunțat definitiv în această privință. Celălalt proces, deschis de BRD – Groupe Société Générale, a rămas în pronunțare, fiind amânat inițial pentru 5 noiembrie, ulterior cu alte săptămâni. ^[1]

Procesele intentate de cele zece bănci au debutat pe 4 noiembrie, cu dosarul BRD, și continuă în următoarele săptămâni cu celelalte instituții. Decizia de a contesta sancțiunile a fost anunțată public de mai multe bănci, inclusiv de ING Bank România, care și-a exprimat încrederea că instanțele vor analiza obiectiv elementele relevante. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, anticipase săptămâna trecută că pronunțările vor continua pe măsură ce termenele de judecată se împlinește. ^[1]

Conform procedurii stabilite de șeful Consiliului Concurenței, în cazul în care instanța decide în mod similar și respinge cererile de suspendare, băncile au la dispoziție o lună pentru a vira cuantumul amenzilor aplicate. Decizia Plenului Consiliului Concurenței, care sancționează cele zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), a fost emisă la finalul lunii septembrie, în termenul maxim de patru luni de la încheierea anchetei. ^[1]

Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea legislației concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixare a ROBOR. Investigația, declanșată la sfârșitul anului 2022, a relevat faptul că, deși nu a existat un acord cartel explicit, comunicările între bănci au dus la vicierea indicelui ROBOR, afectând direct costul creditelor în lei pentru persoane fizice și juridice. ^[1]

Ancheta a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară în cadrul procedurii de «fixing», precum și comportamentul acestora în cele 15 minute următoare stabilirii ratelor de referință. ROBOR reprezintă rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice, inclusiv entităților publice, precum și pentru persoanele fizice care dețin credite ipotecare contractate înainte de 2019 și care nu au trecut la calculul variabil IRCC. ^[1]

Curtea de Apel București a declarat inadmisibilă și a respins cererea CEC Bank de suspendare a executării deciziei emise de Consiliul Concurenței, deschizând calea unui eventual recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. ^[3]

Pentru a reduce riscul de transparență excesivă între cotații, considerat principalul neajuns de către regulator, autoritatea i-a obligat pe bănci să dezvolte un nou sistem de stabilire a ROBOR; totuși, dacă cererea CEC Bank ar fi fost admisă, această obligație de adaptare a mecanismului ar fi fost anulată temporar. ^[3]

CEC Bank, parte a celor 10 bănci sancționate cu un total de 3,7 miliarde de lei, are o amendă de 333 de milioane de lei. Instituția a criticat decizia, susținând că a respectat reglementările BNR privind transparența fixingului. ^[3]

Autoritatea concurenței susține existența unei coordonări și schimbuia de informații confidențiale, impunând păstrarea secretului privind cotațiile. În replică, băncile invocă obligația impusă de BNR pentru transparență continuă, iar președintele CC, Bogdan Chirițoiu, a admis că nu este vorba de un cartel clasic. ^[3]

Judecătorii Curții de Apel București au respins, pe iunie, cererea CEC Bank de a suspenda executarea deciziei Consiliului Concurenței, prin care zece bănci au fost sancționate pentru manipularea ratei ROBOR. ^[2]

Prima plângere, depusă de BRD – Groupe Société Générale, se află încă în dezbatere la data emiterii deciziei împotriva CEC Bank. Termenul inițial de judecată a fost amânat, fiind ulterior prelungit cu alte săptămâni. ^[2]

Procedura de contestare a început pe 4 noiembrie cu dosarul BRD, urmând să continue cu celelalte instituții. Bancile, inclusiv ING Bank România, și-au manifestat încrederea în analizele obiective ale instanțelor, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, anticipase ca pronunțările să continue pe măsură ce se împlinește calendarul termenelelor. ^[2]

Cererea CEC Bank de suspendare a executării deciziei Consiliului Concurenței ar fi avut ca efect posibil „înghețarea” sancțiunii, inclusiv a amenzii, până la judecarea dosarului de fond, potrivit Profit.ro. Concurența i-a obligat pe bănci să propună un nou mecanism de fixare a ROBOR, pentru a elimina transparența reciprocă excesivă a cotațiilor, care a influențat cotațiile în defavoarea clienților. Admiterea cererii CEC Bank ar fi suspendat și obligația băncilor de a modifica mecanismul de cotare a ROBOR. Amenda specifică aplicată CEC Bank este de 333 de milioane de lei, printre cele 10 bănci sancționate cu un total de 3,7 miliarde de lei. Autoritatea a mai susținut că a existat coordonarea băncilor și schimb de informații confidențiale, considerând că ele ar trebui să păstreze confidențialitatea cotațiilor în procedura de fixing. Băncile contrazic acuzațiile, invocând reglementările BNR care le obligau la transparență permanentă a cotațiilor. De asemenea, ele evidențiază declarația președintelui CC, Bogdan Chirițoiu, care a recunoscut că nu a fost un cartel clasic de majorare a ROBOR. CEC Bank a criticat ferm decizia, declarând că a respectat permanent cadrul legal în vigoare și reglementările BNR privind transparența fixingului. ^[4]

Curtea de Apel București a declarat inadmisibilă cererea CEC Bank, decizia fiind atacabilă cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În dosar, identitatea băncii este anonimizată. ^[4]

Potrivit informațiilor disponibile, cererea CEC Bank viza suspendarea efectelor sancțiunii aplicate de Concurență, inclusiv a amenzii maximale, până la soluționarea fondului cauzei. Instanța a respins însă cererea ca inadmisibilă, conform datelor de pe portalul instanțelor, iar decizia poate fi contestată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Identitatea CEC Bank rămâne anonimizată în dosar. Autoritatea a ordonat băncilor să propună un nou mecanism, care va fi avizat de Consiliu, pentru a elimina problema principală semnalată legată de fixingul ROBOR: gradul excesiv de transparență al cotațiilor în perioada de calcul, aspect considerat prejudicios pentru clienți. O decizie favorabilă a instanței ar fi avut ca efect și suspendarea obligației de a modifica sistemul de determinare a ROBOR. ^[5]

CEC Bank este printre cele 10 bănci amendate de Consiliu cu un total de 3,7 miliarde de lei, partea băncii de stat fiind de 333 de milioane de lei. Concurența mai susține că a existat o coordonare a băncilor și un schimb de informații confidențiale și strategice și consideră că băncile ar trebui să păstreze confidențialitatea cotațiilor în procedura de fixing. La rândul lor, băncile consideră că reglementările BNR le-au obligat să mențină transparența permanentă a cotațiilor în toată ziua de tranzacționare, astfel că nu le poate fi imputată o vină. Mai mult, acestea scot în față și declarația președintelui CC Bogdan Chirițoiu, potrivit căreia băncile nu au format un cartel clasic, în care să se înțeleagă să crească nivelul ROBOR. CEC Bank a criticat în termeni duri decizia contestată și a susținut că a respectat permanent cadrul legal în vigoare, inclusiv reglementările BNR legate de transparența fixingului. ^[5]

Instanța superioră din capitală a decis refuzarea solicitării privind anularea provizorie a măsurii impuse de autoritatea de concurență. Deși platforma judiciară ocultează identitatea finanmiarului vizat, dosarul se referă la litigiul declanșat de entitatea CEC Bank. ^[6]

În fundamentarea hotărârii, tribunalul a considerat temeinice plângerea formulată și intervenția din partea pârâtului (Consiliul Concurenței), respingând totodată solicitarea de a interveni în sprijinul reclamantului. Imprecisarea deciziei rămâne posibilă prin mijlocul recursului. ^[6]

Sesizarea are ca scop blocarea aplicării sancțiunii administrative. Instanțatul își menține opțiunea de a formula recurs, procedura urmând a fi analizată de instanța supremă din țară. ^[6]

Consiliul Concurenței a sancționat cele zece bănci implicate în stabilirea ROBOR cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei (peste 700 milioane euro). Sancțiunile au fost aplicate pentru încălcarea normelor de concurență și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixare a ROBOR. ^[6]

Motivarea deciziei a fost comunicată spre finalul lunii septembrie, după ce, la data de 7 iunie, autoritatea anunțase rezultatele investigației. Consiliul Concurenței a stabilit cea mai mare amendă dintr-un caz de concurență din România pentru cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului ROBOR, deoarece acestea au schimbat informații confidențiale în perioada de fixing. ^[6]

Odată cu aflarea motivelor ce stau la baza deciziei, instituțiile de credit au comunicat intenția de a demara acțiuni juridice împotriva deciziei, având în vedere atât autoritățile judiciare interne, cât și cele europene competente. ^[6]

Dintre măsurile solicitate, băncile au formulat pretenția de a fi dispensate temporar de plata amenzilor. În proceduri înrudite, curtea a amânat emiterea unor soluții similare. ^[6]

Curtea de Apel București a decis, în ziua de joi, respingerea pretenției băncii CEC privind anularea deciziei Consiliului Concurenței de sancționare a entității în cazul ROBOR. Hotărârea nu este executorie definitiv și este supusă controlului instanței supreme (ICCJ) prin recurs. Aceasta reprezintă primele discuții ale tribunalului în causa ROBOR, unde toate institutiele financiare au invocat autoritatea de concurență pentru obținerea suspendării aplicației deciziei în perioada judecării pe fond, scop urmând a fi nulitatea acesteia. ^[7]

Dacă decizia autorității de concurență ar fi suspendată, băncile nu ar fi nevoite să achite amenzile de 3,7 miliarde lei și nici să înceteze cotarea ROBOR în actuala formă, după cum a cerut Consiliul Concurenței, până la judecarea pe fond a proceselor. Dacă însă CEC și restul băncilor vor pierde definitiv, inclusiv la ICCJ, procesele privind suspendarea deciziei, vor fi nevoite să achite amenzile, să întrerupă cotarea ROBOR în actuala formă și să propună Consiliului Concurenței un plan de măsuri pentru modificarea procedurii de cotare a ROBOR. Planul de măsuri ar fi trebuit trimis Consiliului Concurenței de către bănci până la finalul acestei luni, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei în 28 septembrie, numai că băncile au cerut judecătorilor suspendarea deciziei, astfel că această obligație va trebui aplicată doar în urma deciziilor definitive ale ICCJ. ^[7]

Mai exact, Consiliul Concurenței a cerut să nu mai fie transparente cotațiile din perioada de fixing, între 10,30 și 11, adică acestea să mai fie vizibile de toate băncile în aplicația Refinitiv, cum se întâmplă acum, ci să fie transmise în mod confidențial. Juriștii Consiliului Concurenței au susținut, în fața judecătorilor, că transparența cotațiilor ROBOR în perioada de fixing a permis băncilor să se coordoneze pentru a cota niveluri ale ROBOR mai ridicate decât ar fi trebuit. În opinia acestora, norma BNR privind piața monetară interbancară obligă băncile să publice doar cotațiile orientative, pe tot parcursul zilei, nu și cele din perioada de fixing, considerate cotații ferme și considerate prețuri viitoare, care sunt anticoncurențiale dacă sunt publice și cunoscute de toate băncile concurente. Consiliul Concurenței a susținut că normele BNR privind mecanismul ROBOR sunt în regulă și nu trebuie modificate. Ceea ce trebuie să facă băncile este doar să găsească o soluție de transmitere în mod confidențial a cotațiilor ROBOR în timpul perioadei de fixing. ^[7]

Avocații BNR au susținut însă că normele băncii naționale impun transparența pe toată perioada de cotare a ROBOR, inclusiv în timpul fixingului. Cotațiile ferme, apreciază BNR, nu sunt cele din timpul fixingului, ci doar cele stabilite la ora 11, adică cele publicate de BNR. Avocații CEC Bank s-au apărat susținând că banca doar a respectat normele BNR privind procedurile de stabilire a ROBOR, care prevede transparența cotațiilor pe tot parcursul zilei. De altfel, a menționat banca, Consiliul Concurenței a mai investigat ROBOR și în 2008, când nu s-a constatat vreo neregulă cu privire la mecanismul de stabilire a indicilor. Judecătorii Curții de Apel nu au fost de acord nici cu intervenția avocatului Piperea în favoarea Consiliului Concurenței, nici cu cea a BNR în sprijinul CEC, după cum s-a cerut în timpul procesului. ^[7]

Instanțele de apel au început să se pronunțe asupra contestațiilor formulate de cele zece instituții bancare sanctionate de autoritatea concurenței pentru manipulare a ratei ROBOR, iar curtea de apel bucuresti a rejetat la cererea CEC Bank de suspendare a executarii deciziei, devenind primul organ judiciar care a luat o pozitie definitiva pe aceasta tema, in timp ce restul procedurilor raman in suspensie. ^[8]

Bancul CEC anunta ca va recurge la mijloacele legale disponibile impotriva masurii adoptate. ^[8]

Comunicatul emis de banc confirmeaza intalnirea acestei tactic a si reafirma angajamentul privind continuarea actiunilor legale pentru sustinerea motivelor aduse in fata instantei. ^[8]

Documentul oficial transmis de institutia financiara aminteste obligatia de a introduce recurs si de a sustine in fata judecatorilor drepturile sale. ^[8]

Aceasta decizie marcheaza un pas important in favoarea autoritatii nationale de concurenta, permitindu-i sa isi consolideze pozitia pana la pronuntarea finala asupra tuturorapelurilor depuse. ^[8]

Din punct de vedere procedural, CEC Bank a fost a doua bancă programată pentru judecată, însă prima care a obținut un verdict. Dosarul BRD – Groupe Société Générale rămâne în pronunțare, termenul de 5 noiembrie fiind amânat ulterior. ^[8]

Potrivit procedurii anunțate de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, băncile care nu obțin suspendarea au la dispoziție o lună pentru virarea cuantumului amenzilor. ^[8]

Amenzile totale sumează 3,73 miliarde lei pentru cele zece instituții de credit implicate în scandalul ROBOR. ^[8]

Decizia Plenului Consiliului Concurenței, emisa pe 7 iunie, reprezintă cea mai mare amendă aplicată în istoria instituției, sumând 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro). ^[8]

Autoritatea a sancționat băncile pentru încălcarea normelor naționale și europene de concurență, prin coordonarea comportamentului la stabilirea ratelor ROBOR. ^[8]

Decizia a fost redactată și comunicată băncilor la finalul lunii septembrie, în termenul legal de patru luni. Unele instituții, precum ING Bank, și-au exprimat public increderea în obiectivitatea instanțelor. ^[8]

Investigația, declanșată la finalul anului 2022, a vizat posibile înțelegeri între bănci pentru influențarea nivelului ROBOR prin procedura de fixing. ^[8]

Verificările au urmărit activitatea băncilor în timpul fixingului, precum și tranzacțiile cu depozite interbancare din cele 15 minute următoare stabilirii ratelor. ^[8]

Președintele Consiliului Concurenței a declarat că băncile și-au urmărit reciproc cotațiile, iar comunicările au viciat mecanismul de stabilire a ROBOR, deși nu s-a identificat un cartel clasic. ^[8]

Investigația a inclus inspecții, analize și cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere încălcarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. ^[8]

ROBOR influențează dobânzile unor credite în lei, fiind folosit preponderent pentru creditele ipotecare acordate înainte de 2019, ale căror rate nu au fost convertite la IRCC, precum și pentru împrumuturile companiilor și ale autorităților publice. ^[8]

Procesul ROBOR revine în centrul atenției odată cu primele decizii ale Curții de Apel București privind contestarea sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței. În timp ce majoritatea dosarelor rămân în așteptare, instanța a emis un verdict în cazul CEC Bank, marcat de intervenția BNR în favoarea băncii în domeniul normativ. Reapariția subiectului în presă este legată de reluarea acțiunilor judiciare intenționate de cele zece bănci sancționate împotriva autorității de concurență. Curtea de Apel București a fost instanța care a decis pentru prima dată într-un astfel de dosar, după ce în alte cazuri pronunțarea a fost amânată. Cele zece bănci implicate în stabilirea ROBOR au fost sancționate de Consiliul Concurenței în vara anului curent. Investigatia a relevat că, în perioada de 'fixing', băncile au schimbat informații confidențiale, ceea ce a constituit baza amenzilor aplicate. Băncile au început să conteste decizia Consiliului Concurenței la sfârșitul lunii septembrie, după ce autoritatea a comunicat motivarea deciziei inițiale din iunie. Decizia din vara anului a stabilit cea mai mare amendă din istoria unui caz de concurență pentru cele zece instituții implicate în calcularea indicatorului ROBOR. ^[10]

Curtea de Apel București a respins, joi, cererea CEC Bank de suspendare a executării amenzii de 332,98 milioane de lei, aplicată de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR. Decizia rămâne executorie, iar CEC Bank a anunțat că va exercita calea de atac prevăzută de lege, posibil recursul la Înalta Curte. ^[9]

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că băncile care participă la panelul ROBOR trebuie să vină cu un plan de conformare până la finele lunii, prin care să propună modificările (A, B și C) necesare, pentru a obține avizul autorității și certitudinea juridică. Chirițoiu a precizat că este important ca băncile să nu se retragă din sistemul ROBOR, având în vedere importanța indicatorului. Planurile de conformare vor fi discutate de Consiliul Concurenței cu fiecare bancă în parte, iar băncile trebuie să obțină avizul autorității pentru modificările propuse. Unele bănci analizează posibilitatea de a se retrage din panelul ROBOR ca urmare a sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței, motiv pentru care președintele autorității a insistat pe necesitatea unui plan de conformare clar. Sancțiunile se referă la cele 10 bănci care participă la panelul ROBOR, amendate de Consiliul Concurenței pentru modul în care și-au făcut vizibile reciproc cotațiile și au schimbat informații în timpul procesului de fixing. Bogdan Chirițoiu a expresat speranța că instanțele vor lua decizii convergente în dosarele băncilor, considerând straniu dacă s-ar lua decizii diferite. Cele 10 bănci implicate în panelul ROBOR au primit amenzi totale de 3,7 miliarde de lei de la Consiliul Concurenței, pentru vizibilitatea reciprocă a cotațiilor și schimbul de informații în timpul fixingului. Transparența prețului în perioada sensibilă a fixingului ar fi dus la creșterea dobânzilor în defavoarea clienților cu rate variabile, cu o influență în sus de fracțiuni de procent, conform lui Chirițoiu. Dacă nici celelalte bănci nu vor obține suspendarea deciziei de la instanță, ele vor trebui să vireze la Fisc sumele amenzilor. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a menționat că băncile teoretic pot cere ANAF o eșalonare a plății amenzilor, comparând aceste sume cu profitul net de peste 15 miliarde de lei al băncilor de anul trecut, considerând că nu ar trebui să existe dificultăți de plată. Consiliul Concurenței are în lucru o altă investigație legată de scoringul de credit al clienților, analizând cum și ce informații schimbă băncile între ele privind evaluarea bonității. Chirițoiu a precizat că această investigație s-ar putea încheia cu noi sancțiuni pentru bănci, dar nu va fi gata în acest an. ^[11]

Curtea de Apel București a respins cererea CEC Bank de a opri executarea amenzii de 332,98 milioane de lei aplicată de Consiliul Concurenței, conform Hotărârii nr. 1743/2026 pronunțate de Secția a IX-a în dosarul 6558/2/2026, confirmând că clienții cu credite legate de ROBOR nu primesc automat restituiri în urma acestei decizii. ^[12]

Autoritatea de concurență a sancționat CEC Bank pentru schimbul de informații confidențiale în timpul stabilirii ROBOR, însă Hotărârea din 5 noiembrie 2026 privește doar încasarea amenzii, fără a stabili definitiv că ROBOR a fost manipulat și fără a modifica ratele aplicate clienților. ^[12]

Chiar dacă amenda poate fi pusă în executare, instituția financiară își rezervă dreptul de a contesta decizia prin recurs, formulând atacul în termen de cinci zile de la comunicarea actului, nu de la momentul pronunțării. ^[12]

Conform președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, băncile au la dispoziție un termen de o lună pentru virarea amenzilor la bugetul de stat prin ANAF după respingerea suspendării; decizia din 5 noiembrie nu a fixat o zi calendaristică exactă de plată, deși banii nu se repartizează între persoanele care au plătit rate. ^[12]

Contestația pentru suspendarea amenzului urmează o cale procedurală distinctă față de procedura ce analizează legalitatea sancțiunii propriu-zise; refuzarea cererii formulate de CEC Bank nu echivalează cu validarea încălcării normelor privind concurența și nici nu influențează măsurile luate față de celelalte nouă bănci sancționate. ^[12]

Pentru recuperarea sumelor din rate, clienții trebuie să dovedească individual încălcarea regulilor de concurență, pierderea concretă suferită și legătura de causalitate cu suma plătită în plus; amenda de 332,98 milioane de lei nu indică cuantumurile pierdute de fiecare persoană cu credit ROBOR. ^[12]

În conformitate cu legislația, se pot formula pretenții, individuale sau colective, pentru daunele rezultate din nerespectarea normelor privind concurența, însă decizia de a suspenda amenda nu implică automatic lansarea unei acțiuni de grup; deși, clienții rămân obligați să respecte perioadele normale de prescripție. ^[12]

Surse

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție