Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu DiscordUn proiect legislativ depus în Parlament prevede ca părinții care revin la muncă înainte ca copiii să împlină doi ani să poată cumula salariul cu un stimulent financiar de până la 8.500 de lei lunar, egal cu indemnizația de creștere a copilului. În prezent, părinții care revin la serviciu nu mai primesc indemnizația de creștere a copilului, ci un stimulent fix de 1.500 de lei dacă se întorc înainte ca copilul să împlină șase luni, sau 650 de lei dacă revenirea are loc ulterior. Proiectul legislativ L604/2026 propune cumularea salariului cu un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului până la vârsta de doi ani a copilului, respectiv trei ani pentru copiii cu dizabilități, după care suma ar scădea la 650 de lei lunar. Există o neclaritate fiscală privind noul stimulent: în timp ce indemnizația actuală implică o retenție de 10% pentru sănătate (CASS), proiectul nu specifică dacă noul stimulent de inserție va fi scutit sau nu de această contribuție. Inițiativa a primit un raport favorabil în Comisia de buget a Senatului pe 3 noiembrie, dar nu a devenit lege încă; Camera Deputaților este forul decizional, cu o intrare în vigoare posibilă cel mai devârș în 2027, avizul Consiliului Legislative fiind negativ din cauza justificării insufficente, iar Consiliul Fiscal solicitând detalii budgedare. Analistul economic Adrian Negrescu a calculat potențialele creșteri de venituri pentru părinți în trei scenarii, presupunând revenirea la vechile venituri nete și lipsa unor rețineri fiscale suplimentare pentru noul stimulent. Pentru un salariu net de 2.700 de lei, venitul lunar crescut ar ajunge la aproximativ 5.000 de lei, o diferență de circa 1.650 de lei față de configurația actuală (salariu plus stimulentul de 1.500 lei). La un salariu net de 5.000 de lei, venitul total ar ajunge la 9.250 de lei, față de 5.650 de lei în prezent, reprezentând un câștig suplimentar de 3.600 de lei lunar. Pentru un salariu net de 12.000 de lei, stimulentul ar atinge plafonul maxim de 8.500 de lei, ducând venitul total la 20.500 de lei, comparativ cu 12.650 de lei curent, o diferență de 7.850 de lei lunar. Adrian Negrescu subliniază că, pe un an întreg, diferența ar putea însemna aproximativ 20.000 de lei pentru salariul minim, peste 40.000 de lei pentru un salariu mediu și aproape 95.000 de lei pentru un salariu mare, sume capabile să schimbe decisiv bugetul familiei. Calculele analistului sunt orientative, valoarea stimulentului dependând de veniturile eligibile anterioare nașterii și de regimul fiscal final stabilit prin lege. Revenirea la serviciu poate fi marcată de cheltuieli suplimentare pentru îngrijirea copilului; o creșă privată costă între 2.000 și 4.000 de lei lunar, iar o bonă între 3.000 și 5.000 de lei, în timp ce creșele de stat au locuri insuficiente. Potrivit lui Adrian Negrescu, pentru un părinte cu salariu mediu sau mare, avantajul rămâne clar și după plata bonei, în timp ce pentru un părinte cu salariul minim, stimulumentul de aproximativ 2.300 de lei acoperă greu o creșă privată, netul dispărând dacă nu există acces la o creșă de stat sau la ajutorul bunicilor. Impactul bugetar al măsurii este variabil, depinzând de câți părinți ar reveni la muncă specific datorită noului stimulent față de cei care s-ar fi întors oricum la serviciu. Pentru părinții care altfel ar fi rămas acasă, măsura este descrisă ca neutră sau avantajoasă pentru buget, deoarece statul plătește exact aceeași sumă (indemnizația devine stimulent), în timp ce părintele începe să plătească impozite și contribuții, aducând venituri suplimentare la bugetul de stat. Majorarea sumelor acordate părinților care s-ar fi întors oricum la serviciu ar reprezenta o cheltuială suplimentară estimată de Negrescu la aproximativ 700 de milioane de lei pe an, într-un scenariu cu 20.000 de beneficiari și o creștere medie de 3.000 de lei lunar. Corina Neagu estimează cheltuielile suplimentare între 670 de milioane și 2,7 miliarde de lei anual, cu un scenariu central de 1,3 miliarde de lei, pornind de la datele ANPIS din august 2026 pentru 145.000 de părinți cu indemnizație. Estimarea lui Neagu este statică; măsura s-ar putea autofinanța doar dacă numărul părinților care revin la muncă înainte ca minorul să împlinească doi ani aproape s-ar dubla. Adrian Negrescu avertizează că inițiatorii ar trebui să prezinte o fișă de impact cu cifre clare, având în vedere că într-un an de ajustare bugetară orice cheltuială nouă este privită cu suspiciune. Riscul identificat de analist este ca măsura să adâncească inegalitățile, părinții cu venituri mici, cei din rural sau orașele fără creșe nefiind capabili să profite de stimulent din cauza lipsei opțiunilor de îngrijire. Doar 12,3% dintre copiii din România cu vârste sub trei ani beneficiau de îngrijire formală în 2023, conform Eurostat, iar noul stimulent nu este accesibil părinților care nu îndeplinesc condițiile pentru indemnizația de creștere (cel puțin 12 luni de venituri eligibile în ultimii doi ani). Pentru a fi eficientă și echitabilă, măsura trebuie însoțită de investiții serioase în creșe publice și de sprijin pentru familiile cu venituri mici, altfel riscurca să ajute mai mult pe cei care oricum reușeau să se descurce. Madi Rădulescu atrage atenția că revenirea la muncă are și o dimensiune emoțională și afectivă, care poate fi mai puțin luată în calcul decât beneficiile financiare. Implicarea celuilalt părinte, mai ales cu un program flexibil, poate echilibra aspectul emoțional al familiei și reduce impactul întoarcerii mai devreme la serviciu a primului părinte. În cazul copiilor foarte mici la creșă, părinții trebuie să țină cont de schimbarea mediului și de adaptarea la un colectiv, aspecte care trebuie cântărite alături de beneficiile financiare. Experiența altor state europene, precum programul GYED Extra din Ungaria (din 2014), arată că aproximativ 10% dintre femeile aflate în concediu s-au angajat în primul an, beneficiile accesându-se mai ales de către femeile cu resurse socio-economice mai mari. Impactul real al majorării stimulentului asupra numărului de părinți care se întorc mai devreme la muncă va fi văzut pe parcurs, cu indicii oferite de experiența internațională. Există necesitatea de a analiza cum se va dovedi efectul măsurii în timp, luând în considerare nu doar componenta financiară, ci și cea socială și emoțională. [1]
Proiectul de lege inițiat de PNL vizează acordarea unui stimulent, echivalent cu suma indemnizației, pentru părinții care aleg să revină pe piața muncii
Un proiect de lege inițiat de PNL propune ca părinții care se întorc la muncă înainte de terminarea concediului pentru creșterea copilului să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară, aproximativ 4.000 de lei, pentru a încuraja reintegrarea profesională.
Actualizat pe
