Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu DiscordEconomiștii atrag atenția asupra decalajului uriaș dintre încasările fiscale din România și media europeană, subliniind că statul abandonează zeci de miliarde de euro anual în favoarea rețelelor de infracționalitate economică. Economistul Christian Năsulea susține că promisiunile privind reformarea ANAF rămân iluzii, deoarece inspectorii nu dispun de pregătirea și structurile de forță necesare pentru a combate mafia fiscală și fraudele organizate. În 2025, România a înregistrat cea mai mică pondere a veniturilor fiscale din UE după Irlanda, de doar 29,3% față de 40,7% la nivelul Uniunii. Aplicând acest decalaj la estimarea PIB-ului pentru 2026, diferența ar reprezenta aproximativ 238 de miliarde de lei (47,5 miliarde euro) în venituri suplimentare pierdute anual, o sumă care ar acoperi cu vârf deficitul cronic și ar genera excedent pentru investiții. Ponderea veniturilor fiscale în PIB, de 29,3%, plasează România la al doilea loc în subsolul clasamentului european, fiind depășită doar de Irlanda (22,7%). Diferența de aproximativ 11,4 puncte procentuale față de media UE explică vulnerabilitatea structurii bugetare românești. Conform prognozelor CNSP, PIB-ul nominal al României va atinge 2.086,3 miliarde de lei (circa 417 miliarde euro) în 2026, față de 1.929,9 miliarde de lei în 2025. Aplicarea decalajului de 11,4 procente la nivelul estimat al PIB-ului pentru 2026 evidențiază potențialul nerealizat de 47,5 miliarde de euro în venituri suplimentare, sumă care ar transforma deficitul cronic într-un excedent generos pentru investiții. Deficitul bugetar al României s-a redus de la 9,2% din PIB (aproximativ 33 de miliarde euro) în 2024, la 7,8% din PIB (30,3 miliarde euro) în 2025, context în care datoria publică a atins pragul de 60% din PIB. Christian Năsulea respinge ideea că ANAF poate crește semnificativ colectările prin combaterea infracționalității economice, considerând că această misiune necesită structuri de forță și nu inspectorii fiscali. Profesorul descrie situația ca fiind cauzată de un aparat de stat profund disfuncțional și lipsă de transparență, nu doar de reaua-voință. Economiștilor le lipsește „curajul” de a iniția acțiuni militare împotriva crimelor organizate în sectoarele sensibile, precum traficul de lemn sau contrabanda cu accize, considerând imposibilă creșterea colectării doar prin metodele clasice ANAF. [1]
România: Aspecte ale discuțiilor de la Senat privind deficitul bugetar și problematica „coptării” fiscale
Experții economiști analizează decalajul dintre deficitul bugetar al României și veniturile fiscale renunțate în schimbul investițiilor externe; în timp ce senatorii AUR acuză executivul de transparență parțială, șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu (nu Nazare, presupunând o eroare de nume în textul original, dar voi păstra numele menționat: Nazare), respinge afirmațiile privind dubla contabilitate.
