Financiar10 noiembrie 2026

România atrage 4,5 miliarde de euro printr-o emisiune de euroobligațiuni cu cerere dublă

Ministerul Finanțelor a încasat 4,5 miliarde de euro prin a doua emisiune anuală de euroobligațiuni, cu structura pe tranșe de 4, 8 și 12 ani. Oferta a fost supraabonată de peste două ori, însumând 9 miliarde de euro în ordine, cu investitori prioritari din Europa de Vest, Marea Britanie și SUA.

Actualizat pe 10 noiembrie 2026

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a încasat suma de 4,5 miliarde de euro aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din 2026, confirmând un interes major din partea piețelor internaționale de capital, în ciuda contextului volatil. Tranzacția, structurată în trei tranșe cu scadențe de 4, 8 și 12 ani, a înregistrat o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei, ordinea totală depășind 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii. ^[1][2]

Finanțarea a fost distribuită astfel: 1,25 miliarde EUR cu maturitate de 4 ani (scadență 2030), 2,00 miliarde EUR cu maturitate de 8 ani (scadență 2034) și 1,25 miliarde EUR reprezintă euroobligațiuni verzi cu maturitate de 12 ani (scadență 2038). În ciuda flexibilității pieței, cererea sporită a permis reducerea marjelor finale cu 20 de puncte de baza pentru tranșa pe 4 ani și cu 25 de puncte de baza pentru cele de 8 și 12 ani, față de cotațiile indicative de dimineață. ^[1][2]

După fixarea marjelor și alocările finale, cererea s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o suprasubscriere de 1,6 ori. Prețul final al tranzacției include o primă de emisiune (reducerea randamentului față de nivelul de referință al pieței secundare) de 10 bps pentru tranșa de 4 ani și 5 bps pentru cele de 8 și 12 ani. ^[1][2]

Structura finală a costurilor de finanțare pentru fiecare tranșă se prezintă astfel: Tranșa de 4 ani: Marjă MS+190 bps, Cupon 5,250%, Randament 5,256% (117 investitori); Tranșa de 8 ani: Marjă MS+285 bps, Cupon 6,125%, Randament 6,222% (146 investitori); Tranșa verde de 12 ani: Marjă MS+335 bps, Cupon 6,750%, Randament 6,783% (131 investitori). ^[1][2]

Distribuția geografică a alocărilor evidențiază diversificarea surselor de capital. Investitorii din Europa de Vest au reprezentat 69% din alocările pentru tranșa de patru ani, în timp ce Marea Britanie și Irlanda au avut o pondere de 47% în tranșa de opt ani și de 45% în tranșa verde (12 ani). Administratorii de active constituie principala categorie de investitori, cu ponderi de 69% (4 ani), 72% (8 ani) și 60% (verde), în timp ce fondurile speculative au deținut 24% din tranșa verde. ^[2]

Pentru prima dată, 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social (SRI) și celor cu mandate specifice ESG sau verzi. Transacția a fost intermediată de un consorțiu de bănci care include BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale. ^[1][2]

„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. El a adăugat că suma atrasă, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale, va contribui la îndeplinirea necesarului de finanțare externă pentru acest an și la consolidarea rezervelor valutare. ^[1][2]

Anunțul oficial al încasării sumei de 4,5 miliarde de euro aferente celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din 2026 a fost făcut de către Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, marți seara. Tranzacția a înregistrat un interes major din partea investitorilor, ordinea totală depășind 9 miliarde de euro în timpul după-amiezii, ceea ce reprezintă o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei. ^[3]

Pe fondul solicitării ridicate, agențiile de rating și bancherii aranjori au redus marjele finale de prețuire cu 20 de puncte de bază (bps) pentru tranșa de 4 ani și cu 25 bps pentru tranșele de 8 și 12 ani, față de cotațiile indicative de la deschiderea pieței. După stabilizarea ordinilor finale, care s-au situat la 7 miliarde de euro (o suprasubscriere de 1,6x), structura costurilor a fost finalizată astfel: ^[3]

- Tranșa de 4 ani (scadență 2030): Marjă MS+190 bps, Cupon 5,250%, Randament 5,256%, cu 117 investitori. Prima de emisiune: 10 bps. - Tranșa de 8 ani (scadență 2034): Marjă MS+285 bps, Cupon 6,125%, Randament 6,222%, cu 146 de investitori. Prima de emisiune: 5 bps. - Tranșa verde de 12 ani (scadență 2038): Marjă MS+335 bps, Cupon 6,750%, Randament 6,783%, cu 131 de investitori. Prima de emisiune: 5 bps. ^[3]

Prima de emisiune, calculată ca reducerea randamentului față de nivelul indicativ al pieței secundare, a variat între 5 și 10 bps, optimizând costul datorii pentru stat. ^[3]

Distribuția geogrfică și de tipuri de investitori a evidențiat o diversificare semnificativă. Investitorii din Europa de Vest au deținut 69% din alocările pentru tranșa de 4 ani. Marea Britanie și Irlanda au concentrat 47% din tranșa de 8 ani și 45% din cea verde (12 ani). Administratorii de active rămân categoria dominantă, cu cote de 69% (4 ani), 72% (8 ani) și 60% (verde). Fondurile speculative au participat mai activ la tranșa verde, deținând 24% din aceasta. ^[3]

Pentru prima dată în această tranzacție, aproximativ 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor cu mandate specifice ESG (Mediu, Social și Guvernanță) sau celor responsabili din punct de vedere social (SRI). ^[3]

Coordonarea tranzacției revine unui consorțiu de aranjamente bancare constituit din Bank of America Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE și Société Générale. ^[3]

„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor noastre în valută”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. ^[3]

Operațiunea de creditare s-a derulat în cadrul unei emisiuni lansate marți dimineața, într-o atmosferă de prudență pe piețele internaționale, cu câteva zile înainte de scrutinul intermediar din Statele Unite. ^[3]

Structura emisiunii este următoarea: 1,25 miliarde de euro pentru titlurile pe 4 ani, 2 miliarde de euro pentru cele pe 8 ani și 1,25 miliarde de euro pentru euroobligațiunile verzi pe 12 ani, fondurile din ultima tranșă fiind condiționate de investiții cu impact pozitiv asupra mediului. ^[3]

Economistii anticipau revenirea pe piața externală, Ministerul Finanțelor nefiind în măsură să contracteze datorie externă în perioada anterioară din cauza instabilității politice. ^[3]

Publicarea anunțului privind emisiunea a avut loc cu o săptămână în urmă, imediat după validarea rectificării bugetare în ședința Guvernului. ^[3]

Conform datelor Bloomberg, subscrierile finale s-au ridicat la 7,7 miliarde de euro. ^[3]

Analiza datelor de tranzacționare relevă o scădere a costurilor de împrumut comparativ cu deschiderea: spre final, titlurile de 4 ani se cotau la Mid-Swap (3,38%)+190 bps, cele de 8 ani la MS (3,39%)+285 bps, iar cele de 12 ani la MS (3,47%)+335 bps. ^[3]

La deschiderea pieței, cotațiile erau mai ridicate: MS(3,38%)+210 bps pentru cei 4 ani, MS(3,39%)+310 bps pentru 8 ani și MS(3,47%)+360 bps pentru 12 ani. ^[3]

Ministrul Nazare a făcut public intenția de accesare pe piața externală în săptămâna precedentă, banii obținuți urmând a acoperi finanțarea deficitului bugetar. ^[3]

Înainte de validarea bugetului, ministrul a menționat că rectificarea deschidea calea pentru împrumuturi, având în vedere nevoia de aproximativ 70 de miliarde de lei restante de finanțat în ultimele opt săptămâni ale anului. ^[3]

Nazare a subliniat și efectul reputațional al noului guvern asupra piețelor, arătând că de la investire, costurile de finanțare au scăzut cu 40-60 bps la nivel național și cu 20-30 bps la nivel de euro-obligațiuni, ceea ce demonstrează credibilitatea transmise piețelor. ^[3]

Contextul de finanțare se înscrie în necesarul brut estimat pentru anul 2026 de aproximativ 278,5 miliarde de lei, determinat de deficitul previzionat de 6,2% din PIB și de nevoia de refinanțare a datoriei. Volumul total estimat al împrumuturilor rămâne la 265 miliarde de lei, similar cu anul 2025. ^[3]

Surse

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție