România a emis euroobligațiuni marți, 10 noiembrie 2026, într-o tranzacție care a atras un interes major din partea investitorilor internaționali. [1]
Oferta a înregistrat suprasubscripție semnificativă: ordinea totală a investitorilor a depășit 9 miliarde de euro în timpul după-amiezii (de peste 2 ori valoarea emisiei). Pentru a reflecta cererea puternică, marjele finale au fost reduse cu 20 de bps pentru tranșa de 4 ani și cu 25 bps pentru tranșele de 8 și 12 ani față de cotațiile initiale ale dimineții, optimizând costurile de emisie. [1]
După stabilirea marjelor și alocărilor, totalul ordinelor s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o suprasubscripere de 1,6x. [1]
Prima de emisiune (reducerea randamentelor față de nivelul indicativ de referință al pieței secundare) s-a situat la 10 bps pentru tranșa de 4 ani și la 5 bps pentru tranșele de 8 și 12 ani. [1]
Operatiunea a permis o largire semnificativa a expunerii atat pe plan geografic, cat si pe sectoare de activitate. [1]
Structura alocărilor a evidențiat un accent pe investițiile responsabile: aproximativ 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor cu mandate sociale (SRI) sau ESG/verzi. [1]
Distribuția geografică a alocărilor pe trancuri s-a distribuit astfel: Vestul Europei a dominat tranșa de 4 ani (69%), în timp ce Marea Britanie & Irlanda a deținut cote mari la tranșele mai lungi (47% la 8 ani, 45% la 12 ani). America de Nord a avut o prezență semnificativă la 8 ani (32%) și 12 ani (20%). Europa Centrală și de Est a deținut 6-14%, iar Asia & Orientul Mijlociu 2-3%. [1]
Tipologia investitorilor a fost condusă de administratorii de activi, care au deținut 69% la 4 ani, 72% la 8 ani și 60% la tranșa verde de 12 ani. Fondurile speculative au deținut 12-24%, băncile/BNR 3-13%, companiile de asigurări 5-13%. [1]
Structura participantiilor la oferta arata ca cei mai activi au fost administratorii de portofolii si fondurile de spekulatie, in timp ce organismele de pensii nu s-au implicat direct in aceste transe specifice. [1]
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că această a doua emisiune de euroobligațiuni din 2026 reconfirmă încrederea investitorilor în politica fiscală a României. Fondurile atrase se vor adăuga celor din fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturilor de la IFI pentru a acoperi necesarul de finanțare externă și a consolida rezervele în valută. [1]
Intermedierea tranzactiei a fost asigurata de un consorțiu format din instituții bancare de anvergura globala: BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank AG, ING Bank NV, JP Morgan SE si Société Générale. [1]
Surse
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Romania
- Irlanda
- Asia
- Orientul Mijlociu
- Marea Britanie
- Europa Centrală și de Est
- America de Nord
- Vestul Europei

