România trebuie să se impună prin flexibilitate, nu doar prin roboți, a subliniat György Birtolon de la Accenture

Într-un interviu acordat Economica.net, György Birtolon, reprezentantul Accenture pentru România, a detaliat motivele pentru care decalajul în materie de automatizare față de restul continentului nu poate fi compensat exclusiv prin instalarea unui număr mare de roboți. El a precizat că, deși România dispune de o infrastructură industrială solidă și de competențe tehnice care îi permit să joace un rol activ în modernizarea industriei europene, țara trebuie să își redefinească prioritățile în atragerea investițiilor. ^[1]

Birtolon a observat că șansa reală nu stă în atragerea unor noi linii de asamblare, ci în dezvoltarea zonelor tehnologice adiacente producției. „Nu putem câștiga o bătălie împotriva Poloniei sau a Cehiei dacă concurăm strict pe costuri mici în asamblare. Acestea au deja un avantaj logistic și de scară bine consolidat. Totuși, există un alt front în desfășurare: cel al activităților din jurul producției, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea, ingineria produselor, software-ul industrial și fabricația digitală. Aici, România are atuuri reale”, a declarat Birtolon, amintind că aproape un sfert din studenții din țară își desfășoară studiile în domenii STEM. ^[1]

Statisticile Federației Internaționale pentru Robotică arată că România are aproximativ 20 de roboți industriali la 10.000 de angajați, un nivel de aproximativ cinci ori mai mic decât media europeană. Totuși, Birtolon avertizează că această medie nu reflectă diferențele dintre sectoare și fabrici. Una dintre principalele bariere pentru adoptarea roboților și coboților nu este costul tehnologiei, care a scăzut semnificativ, ci integrarea și justificarea investiției pe o problemă concretă. ^[1]

Specialistul Accenture a estimat că 70-80% dintr-o fabrică existentă poate fi digitalizată fără înlocuirea echipamentelor, prin conectarea utilajelor, instalarea de senzori și implementarea sistemelor MES (Manufacturing Execution System). Investiiile bine direcționate în digitalizare se pot recupera în 12-18 luni, iar exemple precum fabrica de mașini de spălat Arctic de la Ulmi demonstrează posibilitatea integrării unui număr mare de roboți și sisteme IT pentru fluxuri de date în timp real. ^[1]

Conform lui Birtolon, viteza de lansare a produselor și flexibilitatea devin criterii esențiale pentru competitivitate. Companiile care întârzie în digitalizare riskă acumularea unor decalaje în infrastructură, organizare și pregătirea angajaților. Un studiu Accenture indică faptul că liderii digitali au un EBIT cu aproximativ 10% mai mare și o creștere a veniturilor cu până la 20% mai ridicată decât companiile rămase în urmă. ^[1]

În viziunea expertului, o fabrică românească competitivă în 2030 va funciona pe baza datelor în timp real, cu decizii luate instantaneu între engineering, producție și aprovizionare. Mesajul central transmis de Accenture este clar: România nu va concura prin cei mai mulți roboți, ci prin capacitatea de a adapta rapid producția la cererea pieței. Flexibilitatea este noua eficiență. ^[1]

O altă provocare semnalată este predictibilitatea mediului economic și fiscal. Un studiu AmCham din 2025 arată că 83% dintre investitori sunt nemulțumiți de predictibilitatea investițiilor. Modificările repetate ale cadrului fiscal pot influența negativ deciziile companiilor internaționale de a construi fabrici sau centre de cercetare, deoarece aceste proiecte sunt planificate pe perioade de cinci până la șapte ani. ^[1]

Taguri

• investiții
• digitalizare
• politica fiscala
• industria Romania
• automatizare
• Accenture Romania
• inginerie

Entități

• Economica.Net
• Accenture România
• Volvo Group
• Daimler Truck
• Coretura
• György Birtolon
• Federația Internațională Pentru Robotică

Regiuni

• Romania
• Europa
• Polonia
• Cehia