Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Salariul mediu net pe economie din Bulgaria l-a depășit pe cel din România încă din al doilea trimestru al anului 2026. Această inversare a ierarhiei veniturilor nete survine deși venitul brut brut din România rămâne superior celui din Bulgaria. Comparația subliniază impactul direct al politicilor fiscale asupra puterii de cumpărare a salariaților, Bulgaria aplicând cel mai mic impozit unic din Uniunea Europeană, de doar 10%, mult sub nivelul României și al Greciei. [2]
Detaliile numerice relevă diferențe semnificative între tipurile de salariu. În iulie 2026, salariul mediu brut din România a fost de 1.853 de euro, comparativ cu 1.421 de euro în Bulgaria (media din iunie). La nivelul trimestrial al trimestrului II, media brută în Bulgaria a fost de 1.444 de euro. Cu toate acestea, datorită impozitării reduse, venitul net lunar în Bulgaria a devenit mai mare decât cel al României. [2][1]
Analistul Vladislav Panev, deputat bulgar, explică în comentariile sale, preluate de Mediapol, că diferența dintre ierarhia salariilor brute și a celor nete este generată de taxarea diferită a muncii. Bulgaria se află pe primul loc în UE la capitolul venit net disponibil, având avantajul fiscal menționat. În contrast, România nu prezintă dezechilibrele macro-financiare din trecut, dar remunerările au crescut cu 10%, un ritm care a depășit cel al productivității. [2]
La nivelul PIB-ului per capita, Bulgaria ocupă locul 17.500 euro, fiind situată pe ultimul loc în UE, cu 10% sub valoarea României. România înregistrează un PIB de 19.363 euro per capita, situându-se pe penultimul loc în clasamentul european, ușor peste pragul de 20.000 de euro (valoare medie ajustată în diverse surse, cu cifrele exacte variază ușor în funcție de ajustare). Venitul minim net rămâne totuși superior în România: circa 505 euro față de 481 de euro în Bulgaria. Totuși, studiul Blocului Național Sindical (BNS) avertizează că acest avantaj românesc se va reduce aproape la zero până în 2027 dacă nu se intervine. [2][1]
Datele Eurostat pentru 2025 (publicate la sfârșitul lui 2026) arătau că Bulgaria, Grecia, Ungaria și România erau cele mai neatractive piețe din UE privind veniturile medii ajustate. În 2025, veniturile medii ajustate erau: Bulgaria 16.200 euro, Grecia 18.800 euro, Ungaria 20.100 euro și România 20.818 euro (de la 19.397 euro în 2024). Media europeană a fost de 41.500 euro. Aceste date fundamentale rămân valide, chiar dacă dinamica venitului net lunar se modifică în 2026. [1]
Salariul mediu net din Bulgaria l-a depășit pe cel al României începând cu trimestrul al doilea din 2026, deși salariul brut din România rămâne superior, arată datele recente. Economistul Iulian Lolea, șeful Confederației Patronale Concordia, explică această inversare printr-un cumul de factori: fiscalitatea redusa a muncii în Bulgaria, deprecierea leului, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare și dificultățile din industriile care susțin creșterile salariale în România. [3]
Conform datelor prezentate în septembrie de deputatul bulgar Vladislav Panev, salariul mediu net din Bulgaria a ajuns la aproximativ 1.120 de euro, în timp ce în România se situa la circa 1.099 de euro. Distanța față de alte țări vecine era și mai pronunțată: Grecia înregistra un net mediu de 1.007 euro, Serbia 830 de euro, Macedonia de Nord 680 de euro, iar Turcia aproximativ 600 de euro. [3]
Trimestrul II al anului 2026 marchează o premieră: pentru prima dată, Bulgaria susține că are un salariu mediu net mai mare decât al tuturor statelor sale vecine. [3]
În ciuda veniturilor nete inferioare, salariul brut din România rămâne clar superior celui din Bulgaria. În iulie, media brută în România era de 1.853 de euro, comparativ cu 1.444 de euro în Bulgaria, ultima valoare reprezentând media pentru trimestrul al doilea. [3]
Un factor determinant în pierderea avantajului românesc este deprecierea leului. Cursul euro/leu a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în condițiile în care Bulgaria a menținut un curs fix până la trecerea la euro, prevăzută în 2026. Pentru a-și păstra avantajul exprimat în euro, salariile din România ar fi trebuit să crească cu aproximativ 8 puncte procentuale peste ritmul din Bulgaria. Economistul Iulian Lolea subliniază că România a pierdut avantajul salarial față de Bulgaria după o perioadă îndelungată în care diferența era considerabilă. În 2019, salariul mediu din România era cu până la 31% mai mare decât cel din Bulgaria. Evolutiile economice și fiscale din ultimii trei ani au schimbat radical raportul de forță între cele două state vecine. „Deprecierea leului a avut cea mai mare contribuție în pierderea avansului față de Bulgaria”, arată economistul. Potrivit calculilor lui Iulian Lolea, cursul euro/leu a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în timp ce Bulgaria a avut un curs fix înainte de trecerea la moneda euro, în 2026. Prin urmare, pentru a-și păstra avantajul exprimat în euro, salariile din România ar fi trebuit să crească într-un ritm cu aproximativ 8 puncte procentuale peste cel din Bulgaria. [3]
Al doilea factor major a fost eliminarea, de la 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale pentru angajații din IT&C, agricultură și construcții. Această măsură a redus salariile nete sau a limitat creșterile, în condițiile în care angajatorii au trebuit să suporte costuri suplimentare pentru menținerea veniturilor. În paralel, sectoarele care au susținut creșterile salariale din România în anii anteriori, în special industria auto și IT&C, traversează o perioadă dificilă, pe fondul instabilității interne și al problemelor economice de la nivel european și global. [3]
„Iulian Lolea subliniază necesitatea unui cadru stabil fiscal și bugetar, alături de câștigarea încrederii investitorilor, drept condiții esențiale pentru menținerea unei puteri de cumpărare semnificative. [3]
Sistemul de impozitare diferă semnificativ: Bulgaria aplică un impozit unic pe venit de 10%, în timp ce România are o cotă de 10%, dar și contribuții sociale obligatorii care influențează venitul net. Diferențele dintre sistemele de contribuții și facilitățile fiscale aplicabile explică o parte din distanța dintre salariul brut și cel net în cele două țări. Bulgaria nu se confruntă cu dezechilibrele macroeconomice și bugetare ale României, ceea ce i-a oferit mai mult spațiu fiscal pentru reducerea taxării muncii. [3]
Potrivit deputatului bulgar Vladislav Panev, remunerațiile din țara vecină au crescut cu aproximativ 10%, iar ritmul de majorare a salariilor a depășit creșterea productivității. [3]
Totuși, Bulgaria nu depășește România la nivel de dezvoltare economică generală. PIB-ul pe locuitor din Bulgaria a fost de aproximativ 17.500 de euro în 2025, față de 19.363 de euro în România. [3]
România păstrează, deocamdată, un avantaj modest la salariul minim net, de aproximativ 505 euro în România, comparativ cu 481 de euro în Bulgaria. Totuși, un studiu al Blocului Național Sindical avertizează că această diferență se va apropia de zero în 2027 dacă salariul minim nu va fi majorat. [3]
Vladislav Panev, parlamentar din Bulgaria, subliniază caracterul provizoriu al avantajelor locale în cazul unei gestionări necorespunzătoare a finanțelor publice de către guvernul de la Sofia. Deputatul avertizează asupra riscului ca creșterea veniturilor din sectorul public să depășească ritmul celor din economia privată, generând astfel dezechilibre. În opinia sa, această stare ar putea deveni nesustenabilă în timp, motiv pentru care este necesară prudența fiscală. El precizează: „Dacă persistăm într-o gestionare iresponsabilă a bugetului public și veniturile statului încep să eclipseze pe cele generate de sectorul economic privat, va trebui să adoptăm măsuri restrictive. [3]
Conform lui Vladislav Panev, Bulgaria s-ar putea confrunta cu o moderare a ritmului de creștere al salarizării, context în care produsul intern brut pe cap de locuitor rămâne inferior față de nivelul înregistrat în România și Grecia. Parlamentarul bulgar explică faptul că o desacelerare a creșterilor salariale nu implică neapărat pierderea poziției de lider în regiune, deoarece situația este diferită la vecinii de est. El observă că, în timp ce România nu cunoaște o încetinire naturală, ci aplică măsuri drastice de restrictivitate, Bulgaria ar putea experimenta doar o anumită reducere a dinamicii salariale, fără a-și compromising statuțul competitiv. [3]
La rândul său, economistul-șef al Concordia subliniază că România trebuie să își protejeze ratingul de țară investment-grade și să echilibreze finanțele publice pentru a evita o deteriorare suplimentară a puterii de cumpărare. „Rating-ul investment-grade trebuie apărat cu orice preț, finanțele publice trebuie echilibrate, altfel puterea noastră de cumpărare se va diminua semnificativ și ne vom uita cu invidie la ce am avut în anii 2025/2026”, avertizează Iulian Lolea. Statista[3]
Surse
- Jurnalul Pragul sărăciei salariale: Bulgaria, Grecia, Ungaria și România, cele mai neatractive piețe din UE după veniturile medii din 2025
- SpotMedia Salariul mediu net din Bulgaria l-a depășit pe cel din România: Datorită deficitului mic, vecinii au avut spațiu fiscal pentru scăderea taxelor pe muncă
- Economedia Premieră negativă: Salariul mediu net din Bulgaria l-a depășit pe cel din România. Explicația unui economist: Devalorizarea leului și eliminarea facilităților fiscale au redus avansul românilor
- Statista Average net monthly salary in Romania from 2005 to 2024 (in Romanian lei)
- Salariul mediu net din Bulgaria a depășit pe cel din România de la mijlocul anului 2026
