Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Inflația anuală a României a continuat să crească în octombrie 2026, atingând 6,94%, după 6,61% în septembrie și 6,17% în august, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea prețurilor de consum a fost de 0,82% într-o singură lună. Jumătate din scumpirea din octombrie provine din trei grupe de produse care reprezintă 18% din coșul de consum: combustibilii (scumpire de 2% lunar, aport de 0,17 puncte procentuale), energia electrică, gazele și încălzirea centrală (2,15% lunar, 0,14 puncte procentuale) și legumele (3,34% lunar, 0,11 puncte procentuale). Inflația de bază, excluzând aceste categorii volatile, a fost de 0,48% în octombrie. [1]
Combustibilii explică peste un sfert din inflația anuală: motorina s-a scumpit cu 43,45% într-un an (din care 2,99% doar în octombrie), iar benzina cu 32,91%. Împreună, combustibilii au adus aproximativ 1,9 puncte procentuale din cei 6,94% ai inflației. Principalele cauze ale scumpirilor includ majorarea accizelor la carburanți de la 1 ianuarie 2026 și conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la noi creșteri ale prețului petrolului (Brent a depășit 117 dolari/baril în octombrie, după atacuri asupra petrolierelor din apropierea Strâmtorii Ormuz). Pe piața locală, cotațiile Platts pentru motorină rafinată au depășit 1.600 de dolari/tonă, România importând o parte din necesar. Statul a parțial contrabalansat prin prelungirea reducerii accizei la motorină cu 25% în a doua jumătate a lunii octombrie. [1]
Criza politică internă a afectat cursul leului: după demisia Guvernului Bolojan în mai și respingerea Guvernului Mureșan în septembrie, BNR a înregistrat cea mai slabă cotatie din istorie (5,3527 lei/euro la începutul lui octombrie), înainte de învestirea Guvernului Niculescu pe 20 octombrie. Deprecierea leului a adus euro de la 5,0889 lei (octombrie 2025) la 5,3485 lei (octombrie 2026), contribuind la scumpiri. [1]
În ședința din 12 noiembrie 2026, BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în acord cu anticipările unanim ale analiștilor Bloomberg. Facilitatea Lombard a rămas la 7,50%, iar depozitul la 5,50%. Dobânda oficială este cu 0,44 puncte procentuale sub inflație, ceea ce înseamnă că împrumutătorii plătesc o dobândă reală mai mică cu 0,41%. Deși BNR nu a majorat dobânda oficială, costul banilor pe piața interbancară a crescut, dobânda efectivă urcând la 6,07% în octombrie (față de 5,50% la facilitatea de depozit), potrivit BCR. BNR a intervenit pe piața Forex și a restrâns lichiditatea pentru a apăra leul, evidențiat de scăderea rezervelor valutare cu 1,5 miliarde de euro, la 58,553 miliarde de euro. BNR a amânat cu un trimestru previziunea de revenire a inflației în ținta de 2,5%-4,5%. Raportul din noiembrie estimează o ușoară creștere a inflației până la finalul anului și o reintegrire în țintă abia în trimestrul I al anului 2028, contra prognosticului din august de 6,1% la finalul lui 2026. Inflația din octombrie depășește deja cu 0,84 puncte prognoza BNR pentru decembrie. [1]
Investitorii în titluri Tezaur pe un an pierd putere de cumpărare, dobânda de 6,50% fiind sub inflația de 6,94%. Un depozit de 10.000 de lei pe un an va fi răscumpărat cu 10.650 de lei, valoare echivalentă cu 9.959 de lei de acum un an, reprezentând o pierdere reală de 41 de lei. Seriile de titluri Fidelis pe doi ani rămân sub inflație (6,60%), în timp ce cele pe patru și zece ani (respectiv 7,15% și 7,75%) o depășesc, cu 0,2 și 0,8 puncte procentuale. Fondurile de pensii Pilonul II (care dețin titluri de stat în valoare de 153,66 miliarde de lei) suferă pierderi reale dacă inflația rămâne la acest nivel: un fond care investește 1 miliard de lei în obligațiuni pe 2033 la 6,89% pierde aproximativ 0,5 milioane de lei primul an. [1]
Salariile reale au scăzut cu 1,5% în septembrie 2026 față de septembrie 2025, castigul salarial mediu net fiind de 5.717 lei. Pentru a menține puterea de cumpărare din acum un an, salariații ar fi avut nevoie de 5.805 lei lunar. Statul se împrumută cu dobânzi sub inflație, câștigând pe termen real. Deficitul bugetar a ajuns la 78,52 miliarde de lei (3,82% din PIB). În noiembrie, Ministerul Finanțelor a vândut certificate de trezorerie la un randament mediu de 6,18% și obligațiuni la 6,89%, dar a respins ofertele cu randamente peste 6,20%, încasând doar 600,67 milioane de lei dintr-un milion solicitat. Statul câștigă dacă inflația rămâne peste aceste costuri de finanțare, așteptare confirmată de propriile prognoze BNR. Ultimele date ale BNR arată stagnarea PIB în trimestrul II 2026 și o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată. Principalii riscuri menționați de BNR pentru inflație și economie includ prețul energiei, cotația petrolului, consolidarea bugetară și conflictul din Orientul Mijlociu. [1]