Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Sistemul politic din România s-a stabilizat în mijlocul lunii octombrie, interimarul dispărând în favoarea unui guvern complet ales. Camera Deputaților și Senatul au acordat încrederea pentru Guvernul Luca Niculescu pe data de 20 octombrie, cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, după aproape jumătate de an de instabilitate legislativă. În acest context, Partidul Social Democrat (PSD) revine în centrul puterii, deținând 12 din cele 16 portofolii miniestriale, în timp ce Partidul Național Liberal (PNL) oferă sprijin politic fără a intra în coaliziunea de guvernare. UDMR a susținut investitura, în timp ce AUR și USR au votat împotrivă, solicitând alegeri anticipate. [1]
Economia României se confruntă cu o presiune financiară semnificativă, resursele fiind limitate de veniturile fiscale, fondurile europene și disponibilitatea creditorilor. Agenția internațională de rating Standard & Poor’s (S&P) a reafirmat la începutul lui octombrie ratingul suveran de BBB- (investibil, dar la limita inferioară a acestui nivel), menținând totodată perspectiva negativă. Această decizie a evitat o retrogradare imediată, însă a evidențiat riscurile legate de implementarea consolidării fiscale, reducerea deficitului extern și sensibilitatea la fluctuațiile încrederii investitorilor. S&P a proiectat o contracție a economiei de 0,5% în 2026, datorită consolidării fiscale, inflației și scăderii salariilor reale. [1]
Execuția bugetară pe primele nouă luni din 2026 arată o reducere a deficitului nominal la 78,30 miliarde de lei (3,81% din PIB), comparativ cu 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile totale au crescut cu 11,9%, atingând 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 5,5%, ajungând la aproximativ 601 miliarde de lei. Un element critic este reprezentat de cheltuielile cu dobânzile, care au ajuns la 50,63 miliarde de lei, o creștere de 26,8% față de perioada similară din 2025, depășind veniturile încasate din taxele pe venit și salarii. Acest aspect a dus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, să avertizeze asupra nevoii de finanțare suplimentară de 70 de miliarde de lei în următoarele opt săptămâni. [1]
Pe data de 30 octombrie, Guvernul Niculescu a adoptat prima revizuire bugetară prin Ordonanță de Urgență (OUG nr. 41/2026). Măsura prevede o scădere a veniturilor cu 3,427 miliarde de lei și a cheltuielilor prin credite bugetare cu 1,936 miliarde de lei, ceea ce duce la o majorare a deficitului cu 1,491 miliarde de lei. Bugetul general consolidat va înregistra un deficit nominal de aproximativ 130,3 miliarde de lei (6,2% din PIB actualizat). Fondurile suplimentare au fost direcționate în principal către sistemul de sănătate, cu o dotare suplimentară de 3,22 miliarde de lei pentru Fondul Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FUASS) pentru medicamente și servicii medicale, precum și sume alocate pentru salarizarea personalului medical de urgență și pentru secțiile de primiri urgențe. [1]
Investițiile publice în primele nouă luni au totalizat 107,77 miliarde de lei, o creștere de 30,4% față de anul precedent, din care 65,6% reprezintă plăți pentru proiecte europene din perioada 2021-2027 și PNRR. Revizuirea bugetară a alocat suplimentar 2,7 miliarde de lei pentru componenta de împrumut a PNRR. Totodată, Guvernul a prelungit până pe 30 noiembrie termenul pentru verificarea și plata transferurilor din PNRR și a autorizat redistribuirea unor fonduri rezervate anterior pentru programul Anghel Saligny. [1]
În plan energetic, Guvernul a instituit o „Echipă specială pentru energie iarnă” și a adoptat măsuri pentru asigurarea securității energetice în perioada iarna 2026-2027, incluzând menținerea stocurilor de cărbune și a nivelului rezervelor de gaze la 90%. Pentru încălzirea urbană, autoritățile locale au fost autorizate să garanteze credite pentru operatorii de termoficare sau să acceseze împrumuturi prin Trezoreria Statului, în valoare de până la 300 de milioane de lei, pentru acoperirea facturilor și pierderilor induse. [1]
Banca Națională a României (BNR) a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe 8 octombrie, în contextul inflației persistente de 6,61% în septembrie. Deficitul contului curent a crescut la 19,925 miliarde de euro în primele opt luni, iar rezervele valutare ale BNR au scăzut la 58,553 miliarde de euro la finele lunii octombrie, din cauza plăților de datorii externe și a scăderii investițiilor directe. [1]