Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu DiscordDeși industria tehnologiei celebrează o nouă eră a Inteligenței Artificiale, critica economică semnalează că sistemul global este blocat într-o doctrină finanțară defectuoasă care favorizează capitalul în detrimentul oamenilor. Autorul YAR Jal Tavaria denunță în The Times of India dogma economică occidentală, care crede că nu există spațiu de afaceri pentru entități din afupra primelor 5 poziții în dimensiune și profituri. Această mentalitate a lăsat companiile mici și mijlocii vulnerabile la sufocarea financiară. Teoriile predate provenind în principal din SUA și Europa pun accent pe controlul costurilor, expansiune și reducerea forței de muncă, o practică vizibilă în capitalizarea bursieră a companiilor listate, direct proporțională cu numărul de locuri de muncă eliminate. Genurația Z a respins această abordare, construind bariere de rezistență prin prioritizarea echilibrului dintre viața profesională și cea personală și considerând jocul angajator-angajat ca fiind fals, unde progresul este imposibil de atins. Pe fondul aceste frecvențe ridicate a rotatiei de personal (attrition), relația dintre patron și angajatul nou a devenit una pur tranzacțională, bazată pe exploatare reciprocă, iar nu una de încredere. [1]
Teoria economică internațională traversează un moment de criză: individul devine secundar în fața capitalului, iar generația Gen Z respinge modelul actual
YAR Jal Tavaria, într-un articol publicat de The Times of India, critică dogmele economice occidentale ce pun preacape pe profit și marja capitalistă, ignorând bunăstarea angajaților și încurajând astfel nemulțumirea tinerilor din Gen Z.
